Nu bea apă alcalină.

– De ce?

– Pentru că pH-ul sangvin al corpului uman trebuie menținut strict între 7,35 și 7,45 – lucru la care contribuie intens sistemele de tampon al pH-ului de la nivelul stomacului, pancreasului, sângelui, oaselor, plămânilor și rinichilor.

Nenumăratele cauze ale acidifierii marketate ca fiind mama tuturor relelor par imposibil de evitat: poluare, fumat, mâncat prost, diete de înfometare, consum de alcool sau sport intens – toate acidifiază urina de numa’, numa’.

„– Deeeci, ca să nu vă dezintegrați, cumpărați apă sau dispozitive de alcalinizat apa și, în doar 2 săptămâni, vă alcalinizați urina!“ (1)

Dar:

1. Alcalinizarea urinei pune în pericol sănătatea rinichilor
   • stimulează dezvoltarea bacteriilor și formarea de calculi renali, susținând infectiile urinare recurente (2),
   • acidifierea urinei fiind esențială pentru vindecarea infecțiilor urinare (3).
2. Alcalinizarea sângelui nu îmbunătățește starea de sănătatefiind, de exemplu, prezentă fiziopatologic în următoarele situații:
   • vomitat – apare frecvent la bulimici (4)
   • hipertermie – apare frecvent la persoanele care nu se hidratează corect vara (5) sau în cazurile de pusee acute de febră (6)
   • anemie – fapt ce poate scădea eficiența scontată în cazul atleților care folosesc apă / substanțe alcalinizante atunci când fac antrenamente la altitudine (7)
   • apnee în somn – fapt ce poate pune la risc gravidele în al treilea trimestru de sarcină în cazul în care folosesc apă alcalină (8)
   • sindrom de liză tumorală – fapt ce pune la risc pacienții cu cancer cu grad înalt de agresivitate care folosesc apă alcalină (9)
   • acident vascular cerebral – fapt ce pune la risc pacienții cu antecedente de accident vascular cerebral  care ar aduce, în plus față de alcalinizarea generată de boala ischemică, un plus de substanțe alcalinizante (10)

Desigur, nici nu te vei alcaliniza, nici nu vei face litiază sau infecții urinare peste noapte.

Și, desigur, că poți gândi conceptul de alcalinizare doar ca o formă de neutralizare a nenumăratelor cauze ale acidifierii la care suntem expuși zilnic.

Însă simpla creștere a pH-ului sângelui arterial de la 7,55 la 7,65 dublează riscul de mortalitate în caz de patologii asociate (11). Așa că eu te sfătuiesc să nu bei apă alcalină.

Dar, dacă chiar vrei să o consumi, întâi fii foarte sigur(ă) că:

1. pH-ul tău urinar chiar este sub limita normală inferioară,
2. stomacul, pancreasul, hemoleucograma (da, știu că nu este un organ, dar anemia crește riscul de alcaloză), oasele, plămânii și rinichii tăi funcționează boboc.

Studii citate

(1) Heil, Daniel P. “Acid-base balance and hydration status following consumption of mineral-based alkaline bottled water.” J Int Soc Sports Nutr 7.1 (2010): 29.

(2) Bichler, K-H. et al. “Urinary infection stones.” International journal of antimicrobial agents 19.6 (2002): 488-498.

(3) Carlsson, S. et al. “Effects of pH, nitrite, and ascorbic acid on nonenzymatic nitric oxide generation and bacterial growth in urine.” Nitric oxide 5.6 (2001): 580-586.

(4) Mehler, Philip S., and Kristine Walsh. “Electrolyte and acid‐base abnormalities associated with purging behaviors.” International Journal of Eating Disorders(2016).

(5) Bain, Anthony R., Lars Nybo, and Philip N. Ainslie. “Cerebral vascular control and metabolism in heat stress.” Comprehensive Physiology (2015).

(6) Schuchmann, Sebastian et al. “Respiratory alkalosis in children with febrile seizures.” Epilepsia 52.11 (2011): 1949-1955.

(7) Samaja, Michele et al. “Oxygen transport in blood at high altitude: role of the hemoglobin–oxygen affinity and impact of the phenomena related to hemoglobin allosterism and red cell function.” European journal of applied physiology 90.3-4 (2003): 351-359.

(8) Edwards, N. et al. “Sleep disordered breathing and pregnancy.” Thorax 57.6 (2002): 555-558.

(9) Lameire, Norbert, Wim Van Biesen, and Raymond Vanholder. “Electrolyte disturbances and acute kidney injury in patients with cancer.” Seminars in nephrology. Vol. 30. No. 6. WB Saunders, 2010.

(10) Zöllner, Johann Philipp et al. “Changes of pH and Energy State in Subacute Human Ischemia Assessed by Multinuclear Magnetic Resonance Spectroscopy.” Stroke 46.2 (2015): 441-446.

(11) Galla, John H. “Metabolic alkalosis.” Journal of the American Society of Nephrology 11.2 (2000): 369-375.