De ce unii se ingrasa iar altii nu, mancand la fel?

  1. ingrasa
Rating: 5.0/5. Din 1 vot.
Please wait...

“De ce unii se ingrasa si altii nu?” este o intrebare inebunitoare pentru cei vesnic la dieta. Si – la nivel international – sunt cam 1 miliard de persoane care tin dieta cvasi-continuu. Deci este o intrebare oarescum importanta, as zice eu…

 

In timp ce tu te chinui sa-ti numeri si ultima calorica, colega de slaba tar se indoapa cu gogosi. Tu mergi la sala, uneori la doua clase consecutive, tu alergi, tu mananci sanatos, tu esti grasa. Si ea se indoapa cu gogosi. Parca simti cum ti se urca sangele la cap de atat nedreptate!

 

Doar ca, din fericire, faptul ca tu te ingrasi si mirosind trandafiri in loc sa-ti mananci cina nu are legatura cu faptul ca viata este mai verde dincolo de gard, ci cu fiziologia umana. Spun din fericire pentru ca suntem adaptabili. Adica daca ceea ce faci azi te face sa te ingrasi si din apa, poti schimba ceva sa schimbi asta. Doar ca trebuie sa vrei sa te schimbi mai mult decat vrei sa ramai la fel. Si asta e greu.

 

Stiu ca toti declaram sus si tare ca vrem sa ne schimbam: sa ne jucam mai mult cu copiii, sa ne sunam parintii mai des, sa facem mai mult sport si sa mancam mai putine snitele. Toti suntem oameni minunati in viitor. Treaba e ca traim doar azi, si daca azi te ingrasi mancand la fel sau chiar mai putin decat colegii tai slabanogi – hai sa-ti explic de ce.

 

Teoria caloriilor, a indicelui glicemic sau a indicelui de incarcatura glicemica sunt minunate pe hartie. Mananci alimentul X si obtii Y energie, mananci alimentul Z si nu te ingrasi. Unul din scopurile mele este sa te fac sa devii sceptic(a). Asa ca, te rog, inlocuieste magicul “multumesc” cu magicele “de ce” de fiecare data cand dai de un medic nutritionist, nutritionist-dietetician, “consultant de wellness” sau de vreo prietena indatoritoare care vrea sa te ajute cu noua ei dieta de slabit. Deci:

 

– De ce naiba ai slabi mancand ceva? Orice?

– Daca respectiva chestie contine substante nutritive pentru corpul uman, de ce nu ar contine substante nutritive si pentru tesutul gras?

 

O sa scriu un articol viitor despre “alimentele cu calorii negative” – dar momentan, hai sa presupunem ca acest concept nu exista. Promit sa raspund la “de ce”-ul care tocmai ti-a rasarit in minte; doar ca nu azi.

 

Revenind la exemplul cu slabanoaga ta colega care mananca gogosi –  cu siguranta gogosile nu au nici macar o urma de calorie negativa. Gogosile sunt definitia combinatiei dintre grasimile deteriorate termic si glucidele cele mai proaste. Si totusi unii le pot manca zambind, fara sa puna un gram pe ei. Si exista multe motive biologice datorita carora pot face asta.

 

Primul ar fi ca celulele lor sunt “deschise” si pot absorbi mai multi din nutrientii continuti de alimente, de orice alimente, chiar si de gogosi. Si, contrar bunului simt dictat de folclorul dietetic – cand absorbim mai multi nutrienti din mancarea pe care o mancam ramanem mai slabi pentru ca in sangele nostru vor ramane mai putine substante care sa hraneasca tesutul adipos. Cu cat celulele noastre sunt mai permeabile pentru glucoza, cu atat procentul de tesutul gras va fi mai scazut. Si invers!

 

Diferenta dintre faptul ca unii se ingrasa si altii nu, mancand la fel – este permeabilitatea celulelor musculare pentru glucoza: mai mare pentru cei slabi. Glucoza din sange are nevoie de insulina pentru a genera o modificare conformationala a transportorului transmembranar GLUT4.

 

Insa, atunci cand avem prea multa insulina in sange (si “prea multa” poate fi mai putina decat prediabetica valoare de 25U/ L!) o parte din transportorii GLUT4 sunt, sa zicem, “inactivati” iar cantitatea de glucoza ce poate patrunde in celula musculara scheletica scade. Acest aspect este una din cauzele esentiale ale epidemiei de obezitate, secondata de aproape de aportul de grasimi hidrogenate si/ sau fructoza artificiala, si de tipare de comportament alimentar disociate de senzatiile de foame si de satietate.

 

Rezistenta la insulina te face pe tine sa te ingrasi – in timp ce colega ta slaba poate manca gogosi – din doua motive:

 

1. ce ramane dupa ce sunt hranite celulele musculare este transportat mai departe si depozitat in tesutul gras. Iar la tine ramane mai mult.

2. numarul celulelor tale musculare active va scadea in timp in lipsa glucozei pentru ca glucoza este absolut necesara pentru obtinerea de ATP din toti nutrientii.

 

Permite-mi sa-ti explic!

 

Dupa glicoliza aeroba, piruvatul se transforma in Acetil-CoA (sa-i zicem Mikey Mouse). Dupa beta-oxidare acizii grasi se transforma tot in Mikey Mouse, iar alanina, cisteina, glicina, serina, treonina, triptofanul, leucina, fenilalanina, tirozina si lizina se transforma in acelasi Mikey Mouse. Iar motivul pentru care-ti spun de acest Mikey Mouse in care se transforma glucidele, acizii grasi si majoritatea aminoacizilor este ca nu ne hranim cu calorii. Ne hranim cu ATP.  Iar ATP-ul se obtine cand Mikey Mouse intra in ciclul Krebs – si cheia este oxaloacetatul .

 

Stiu, stiu… am folosit o caruta de termeni biochimici.

 

Dar nutritie fara biochimie este ca drumul pana la Cluj pe puii de autostrada Transilvania – minunat dar dureaza o vesnicie. Asa ca revenind la oxaloacetatul nostru – cheia intelegerii scaderii metabolismului in dietele ketogenice sau de infometare – el in principal provine din glucoza (corect ar fi din piruvat, dar piruvatul provine din glucoza asa ca let’s keep it simple!).

 

Daca celulele tale musculare nu primesc suficienta glucoza, Mikey Mouse nu poate produce energie, iar celula in care se intampla asta intra in somaj. Mai grav este ca unii aminoacizi pot intra direct in ciclul Krebs, fara sa treaca pe la Mikey Mouse. Si asta este grav pentru ca este un mecanism de supravietuire care foloseste proteinele constituente ale celulei musculare (Le foloseste pe cele constituente pentru ca oricate proteine ar primi prin mancare, organismul uman nu poate depozita proteine. Le primeste, le foloseste pentru ce-i trebuie, eventual transforma aminoacizii glucogeni in glucoza, si restul in grasimi).

 

Pe romaneste – cand nu ai un aport minim necesar de glucoza in celula musculara – fapt ce se intampla si in dietele ketogenice, si in cele foarte hipocalorice, si in postul negru – practic supravietuiesti printr-un proces de “autofagie” musculara.

 

Adica: nu numai ca iti scoti in somaj unele celule din pure motive de “saracie” energetica, dar incepi sa le si canibalizezi, ramanand cu un numar din ce in ce mai mic de celule musculare scheletice care sa se contracte 24h pentru a-ti mentine tonusul muscular.

 

Deci: cand doua persoane mananca exact acelasi lucru, si una se ingrasa iar alta nu – cea care se ingrasa are mai putine celule musculare scheletice active, care pe deasupra sunt si mai putin permeabile pentru glucoza, ceea ce va face ca numarul lor sa scada in timp si mai tare, ceea ce le va scadea si mai mult permeabilitatea pentru glucoza si tot asa.

 

O data declansat, procesul de ingrasat este la fel de greu de oprit ca un imens bulgare de  zapada care a luat-o la vale. Initial problema a fost ca ai mancat prea mult, dar ulterior problema nu se rezolva doar mancand mai putin pentru ca exista si ceea ce se numeste “mancat prea putin” – concept ce poate fi extrem de diferit de la o persoana la alta.

 

De asta nutritia nu poate fi decat super-personalizata.

 

De asta ce ti se potriveste tie ar putea foarte bine sa nu i se potriveasca celui sau celei de langa tine.

 

Desigur, exista doua conditii esentiale pe care majoritatea celor care nu au tinut dieta niciodata nici macar nu stiu ca le respecta. Prima este ca acestia se hranesc atunci cand le este foame, si rar in lipsa foamei. Iar a doua este ca in majoritatea cazurilor se opresc cand s-au saturat.

 

Scriu “in majoritatea cazurilor” pentru ca Principiul lui Petar se aplica chiar si in nutritie: 80% din rezultate se obtin in 20% din timp. Asa ca, in loc sa elimini cu totul alimentele care iti plac facand efort in 80% din cazuri si obtinand 20% din rezultate, consuma-le doar atunci cand iti este foame, ca si parte a unei mese complete, si opreste-te cand te-ai saturat.

 

Daca vrei sa devi tu cel care nu se ingrasa – mananca ce iti este pofta, atunci cand iti este foame si opreste-te cand te-ai saturat.

 

Ai incredere in corpul tau, ti se va face pofta si de iaurt sau piersici!

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.