Dieta alcalină

De ce nu-ti poti schimba pH-ul prin ceea ce mananci?

  1. dieta alcalina
Rating: 4.2/5. Din 5 voturi.
Please wait...

Dieta alcalină este una dintre cele mai populare în zilele noastre. Unele alimente sunt acide de la natură, pe altele le facem noi alcaline prin modul în care le preparăm. Până și apa trebuie să fie alcalină… că de nu! De nu ce? Adepții dietei alcaline susțin sus și tare că acidifierea sângelui este cauza tuturor bolilor și că alimentele cu un pH mai alcalin reprezintă salvarea. Pe 8 mai, am ținut un workshop special pe această temă, iar ideile prezentate în acel workshop o să le prezint foarte succint în acest articol.

Înainte să-ți prezint cele câteva cărămizi mici care dărâmă ipoteza din spatele dietei alcaline, permite-mi să-ți explic – la nivel cât mai „bazic“ – când și cum se acidifiază sau se alcalinizează sângele, cuvântul-cheie în această frază fiind „când“.

Printre mulţi alti ioni, există 2 care influenţează majoritar pH-ul sangvin: H+ şi HCO3-.

 

Când în sânge creşte H+, pH-ul scade = sângele se acidifiază.

 

Iar când creşte HCO3-, pH-ul creşte = sângele se alcalinizează.

 

Doar că strict temporar şi localizat până la următorul schimb ionic din următoarea zonă străbătută de sânge.
Iar sângele străbate tot corpul, iar şi iar şi iar, reglându-şi pH-ul iar şi iar şi iar.

1. Fiziologic 

 

Ignorând complet faptul că există și mecanisme pulmonare și renale de reglare a pH-ului, mecanismele digestive de reglare a pH-ului sangvin păstrează această valoare esențială în condiții strict controlate și neinfluenţabile de alimentele consumate.

Orice aliment ai consuma, începând chiar dinainte să-l consumi, acesta determină secreție de sucuri digestive: suc gastric bogat în acid clorhidric, suc pancreatic bogat în HCO3.

Desigur că mai sunt multe alte sucuri digestive, fiecare cu pH-ul lui, dar vreau să țin explicația la nivelul cel mai clar posibil, iar secreția de HCl și cea de suc pancreatic sunt cele mai puternice mecanisme digestive de reglare a pH-ului sangvin. Deci, să revenim:

 

Ca să faci acid clorhidric: H+ trece din sânge în celulele stomacului, ceea ce duce la alcalinizarea fiziologică a sângelui – alcalinizare direct proporţională cu aciditatea alimentului consumat.

 

Deci: cu cât un aliment este mai acid, cu atât mai alcalin va fi sângele în timpul pasajului gastric al digestiei respectivului aliment.

 

De exemplu, în timpul gastric al digestiei, sângele care pleacă de la nivelul stomacului este mult mai alcalin dacă am consumat carne decât dacă am consumat fructe. Orice fructe.

 

Secretie acid clorhidric

Sursa imagine secreţie acid clorhidric – curs Fiziologia aparatului digestiv – Colegiul Medicilor

 

Apoi, ca să faci suc pancreatic: HCO3 trece din sângele alcalin venit de la stomac în celulele acinilor pancreatici, ceea ce duce la o neutralizare a pH-ului sângelui. Iar exemplul corespunzător aici ar fi că, în timpul intestinal al digestiei, sângele devine mult mai acid dacă am consumat fructe crude decât dacă am consumat carne.

 

secretie-suc-pancreatic

 Sursa imagine secreţie suc pancreatic – curs Fiziologia aparatului digestiv –  Colegiul Medicilor

 

Deci: cu cât un aliment este mai alcalin, cu atât mai acid va fi sângele in timpul pasajului intestinal al digestiei respectivului aliment.

 

Astfel, pH-ul sângelui este neutralizat, indiferent de ce ai mânca.

Asta ignorând complet faptul că anhidraza carbonică face din H+ și HCO3- acid bicarbonic (H2CO3), care se desface mai departe în CO2 și H2O după nevoile organismului. Și da, expirăm CO2 și urinăm H2O în condițiile cele mai normale, fără nicio dietă sofisticată la pachet.

Așa se reglează pH-ul sangvin la oamenii sănătoși, absolut orice am mânca. Acum hai să vedem ce se întâmplă la oamenii bolnavi.

2. Patologic

 

Este complet adevărat că acidoza pune în pericol sănătatea, dacă nu chiar şi viaţa, prin creşterea riscului de edem pulmonar acut / hipertensiune intracerebrală / aritmie cardiacă. Câteva simptome de recunoaştere ar fi:

 

  • hiperventilaţie (= respiraţie rapidă şi superficială = semn de acidoză în lipsa unei afecţiuni respiratorii!)
  • inapetenţă
  • greaţă
  • cefalee

 

Totuși, acidoza poate apărea și fiziologic în condiții de efort fizic intens (acidoză lactică), în condiții de înfometare sau de alcoolism (cetoacidoză), în intoxicații, în insuficiența renală acută, leucemie sau chiar în diaree, prin pierderea digestivă de bicarbonat.

 

Dar alcaloza este la fel de periculoasă ca acidoza:

 

  • aritmii cardiace
  • hipertensiune arterială
  • encefalopatie
  • mialgii
  • spasme musculare
  • tetanie

 

Mult dorita alcaloză – de către adepții dietei alcaline – apare în bulimie, boala Conn (alături de hipertensiune, nefropatie și sindrom neuromuscular) sau în sindromul Cushing (obezitate abdominală stil „păianjen“, față „în Lună plină“, vergeturi mov, acnee, hirsutism = păr pe unde nu ne-am dori să fie).

Din fericire, mecanismele fiziologice de control al pH-ului sangvin au mult mai multă vechime pe piață decât dieta alcalină, care, dacă ne-ar crește pH-ul sangvin în mod real și nu doar pe hârtie, ne-ar pune sănătatea în pericol la fel de tare ca și bolile enumerate mai sus.

Evident că este sănătos să consumăm fructe și legume proaspete.

Dar să fundamentezi un întreg concept dietetic inventat pe caracteristici statice pe care alimentele le au în afara corpului uman poate avea consecințe la fel de extreme ca și extrema pe care vrei să o schimbi.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.