Made in Romania

  1. made in Romania
Niciun vot.
Please wait...

Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana a avut un impact masiv asupra romanilor, fie ca vorbim de consumatori fie ca vorbim de producatorii de alimente. Consumatorii au avut acces la produsele din Piata Unica, iar producatorilor locali li s-au impus aceleasi sisteme de transabilitate in lantul alimentar precum tuturor producatorilor care vor sa vanda pe piata Uniunii Europene. Este impactul intrarii Romaniei in UE benefic sau nu pentru producatorii si consumatorii de alimente romani?

Consecintele asupra producatorilor de alimente romani ale implementarii Normelor de Trasabilitate

 

Conform Codex Alimentarius Commission 60-2006 trasabilitatea defineste capacitatea de a urmari deplasarea unui aliment de la ferma la farfurie, in toate etapele de productie, prelucrare, depozitare si distributie pana la consumatorul final (care cumpara alimentul pentru consum si nu pentru re-vanzare).

 

Conform articolului 18 al Reglementarii 178/2002 a Parlamentului European trasabilitatea:

 

  • este obligatoriu sa fie stabilita in toate stadiile de productie si prelucrare;
  • producatorii de alimente si furaje sunt obligati sa detina sisteme sau proceduri prin care sa inregistreze si sa poata pune la dispozitia autoritatilor informatiile solicitate atat despre trasabilitatea interna cat si despre cea externa.

 

Trasabilitatea interna reprezinta urmarirea alimentului in cadrul unei singure companii.

 

Trasabilitatea extrena reprezinta informatiile pe care compania respectiva le primeste la intrarea produsului in companie de la furnizorii implicati in etapele anterioare de productie.

 

Implementarea unui sistem de trasabilitate eficient este util pentru asigurarea sigurantei si calitatii alimentare, dar exista factori de implementare care pot fi daunatori economic pentru producatorii mici, locali, din punct de vedere costuri. Iar conform Reglementarii 128/2002 responsabilitatea privind trasabilitatea alimentelor revine producatorilor de alimente sau nutreturi in totalitate.

 

Producatorilor mici, fermierilor, pescarilor sau oierilor nu li se acorda instruire gratuita pentru implementarea unui sistem optim de trasabilitate, acesta reprezentand un cost in plus adaugat la pretul de productie deja mai mare fata de al marilor producatori.

 

In plus, liberalizarea totala a comertului din tarile membre UE (crearea “pietei unice”) determina posibilitatea de practicare de preturi de dumping fie de care corporatii multinationale cu mare putere financiara, fie de catre companii din tari bogate – unde:

 

  • agricultura este subventionata si
  • nivelul de automatizare si specializare a personalului este foarte avansat,si
  • politici locale referitoare la protectia producatorilor de alimente ii ajuta pe acestia sa produca alimente la un pret mai redus decat cei din tarile in curs de dezvoltare.

 

Astfel comertul liber din tarile membre UE practic sugruma dezvoltarea productiei alimentare locale datorita preturilor de productie mult mai mici si datorita lipsei de protectie a producatorilor cu costuri de productie mai mari (datorate fie lipsei sau insuficientei subventiilor pentru producatorii mici, fie a lipsei banilor pentru specializarea personalului sau dotarea optima a unitatilor de productie).

 

Multi producatori mici, locali, nu reusesc sa indeplineasca standardele de siguranta si calitate alimentara cerute de trasabilitate suficient cat sa-si poata vinde produsele fie la un pret competitiv in propria tara, fie pe piata unica.

 

Dotarea si instruirea necesara implementarii sistemelor de trasabilitate limiteaza accesul producatorilor mici la piata unica, impingandu-i din ce in ce mai tare spre faliment in fata politicilor de dumping sau de monopol al companiilor mari sau a statului.

 

Dar – conform “Declaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale” FAO/OMS/1996 definitia data securitatii alimentare nu include dreptul la hrana sau accesul la resursele productive, ci doar “accesul la hrana”.

 

Astfel, statul nu isi asuma obligatii sau mecanisme legale prin care sa-i protejeze pe cei saraci sau malnutriti de cei bogati care le pot impiedica accesul la resursele productive. Din punct de vedere legal, statul nu este coresponsabil nici de starea de foame sau subnutritie sau malnutritie a populatiei si nici de bunastarea producatorilor locali.

 

Iar inechitatea economica dintre tarile UE puternic dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, precum si polarizarea sociala din propria noastra tara, duce la cresterea vulnerabilitatii financiare a micilor producatori locali, cat si la cresterea vulnerabilitatii alimentare a populatiei sarace care nu mai au aproape nici un control asupra hranei la care are acces.

 

Iar conform International Planning Committee for Food Suvereignity (2002): “suveranitatea alimentara este dreptul indivizilor, comunitatilor, populatiei si a tarilor de a-si defini propriile lor politici in ceea ce priveste agricultura, munca, pescuitul, hrana si pamantul.”

 

Suveranitatea include dreptul real la hrana si la a produce hrana, iar noi aproape am pierdut acest drept pentru ca producatorii romani de alimente nu pot face fata financiar marilor producatori din UE care pot produce si vinde mai mult si mai ieftin pe piata din Romania.

 

In lipsa unor legi de protectie a producatorilor locali de alimente, sigura alternativa de mentinere a dreptului de suveranitate alimentara a romanilor revine chiar romanilor prin cumpararea preponderenta a produselor produse in Romania (optim din ingrediente din Romania – care este o a doua mare problema tinand cont ca multe companii mari producatoare de alimente sunt de fapt companii straine care folosesc materie prima din alte tari, de la noi folosind doar puterea de munca iefina).

 

In contextul economic de azi, in care normele comertului liber impiedica refuzarea accesului produselor straine pe orice motiv in afara de siguranta alimentara, promovarea produselor “Made in Romania” si suportul agriculturii sunt esentiale pentru mentinerea suveranitatii alimentare a Romaniei.

Consecintele asupra consumatorilor de alimente ale implementarii Normelor Codex Alimentarius

 

Comisia Codex alimentarius – creata de Food and Agriculture Organization (FAO) si de World Health Organization (WHO) in 1963 sub umbrela Natiunilor Unite – reglementeaza fiecare aspect al productiei alimentelor consumate de ±95% din polulatia la nivel mondial.

 

Principiile oficiale de baza ale Codex Alimentarius sunt: protectia consumatorului si comertul international corect. Siguranta alimentelor este valoarea centrala, baza stiintifica subliniat a fi extrem de solida.

 

Totusi, acceptarea fungicidului ce contine Initium fara consultare publica (care conform acestei organizatii mondiale este absolut obligatorie) pare minim grabita. Pe 11 ianuarie 2010 Romania a aderat la Comisia Codex Alimentarius1 si prima indatorire ca membru a fost sa accepte de buna voie sa fie prima tara din lume care sa utilizeze noul fungicid al BASF: Ametoctradin (Initium).2

 

In concordanta cu articolul 8 al Directivei 91/414/EEC – despre plasarea pe piata europeana a produselor protectoare pentru plante – se stipuleaza ca un stat membru UE poate autoriza provizoriu pentru o perioada care sa nu depaseasca 3 ani, plasarea pe piata proprie de produse de protectie pentru plante ce contin substante noi (definite ca substante active care nu sunt incluse in anexa acestei directive ca si substante active autorizate ca si sigure pentru om) pentru a evalua gradual impactul asupra populatiei.

 

Prin lege, substante active care nu se stie daca sunt sigure pentru consum uman – precum initium – pot fi folosite legal in productia plantelor pentru consum uman pentru a evalua stiintific impactul asupra oamenilor.

 

Si, desi multe tari mai bogate si mai “civilizate” decat Romania au salutat decizia noastra, nu s-au grabit sa autorizeze folosirea fungicidului cu Initium.

 

Iata o intrebare adresata de doi romani Comisiei Parlamentului European pe 22 februarie 2010 (cod E-0918/10):

 

“Intrebare scrisa de la Rares-Lucian Niculescu (PPE) si Elena Oana Antonescu (PPE) catre Comisia Parlamentului European:

 

Subiect: Evaluarea fungicidului cu Initium in concordanta cu normele Directivei 91/414/EEC

 

In ianuarie, Romania a acordat o autorizatie temporara pentru fungicidul ce contine Initium pentru o perioada de trei ani, in concordanta cu Articolul 8 al Directivei 91/414/EEC corespunzatoare plasarii pe piata a produselor protectoare pentru plante. Substanta este folosita pentru a protectia antifungica a strugurilor si a legumelor.

 

Acest fungicid a fost subiectul unui raport de evaluare realizat de Autoritatea Europeana de Siguranta Alimentara, adoptat in octombrie 2009 (“EFSA-Q-2009-00700 — Reasoned opinion of EFSA: Setting of new MRLs for BAS 650 F”) pentru struguri de masa sau vin, rosii, ardei gras, castraveti, pepeni si salata verde. Tinand cont de cetatenii romani ingrijorati de posibilul impact negativ pe care folosirea acestui fungicid l-ar putea avea asupra sanatatii, poate Comisia sa raspunda urmatoarei intrebari:

 

Tinand cont de faptul ca acest raport de evaluare nu a fost analizat de alti cercetatori (procedura peer review) si de faptul ca, concluziile raportului sunt considerate provizorii, care este statusul actual al acestei proceduri in concordanta cu Directiva 91/414/EEC?”

 

Link catre Parlamentul European

 

Si iata raspunsul Parlamentului European:

 

Intrebari in Parlament

Data: 29 martie 2010

Cod: pentru intrebarea E-0918/10 si P-1123/10

Raspuns dat de mr. Dalli in numele Comisiei:

 

“Pentru a putea facilita introducerea pe piata de substante noi si inovative pentru protectia plantelor, articolul 8(1) al Directivei 91/414/EEC(1) despre plasarea pe piata de produse pentru protectia plantelor, permite posibilitatea autorizarii de produse ce contin substante active noi pentru o perioada limitata la trei ani, daca un dosar complet a fost depus si daca Statul Membru care autorizeaza folosirea produsului stabileste inalte standarde de siguranta in conformitate cu Directiva 91/414/EEC.

 

Decizia Comisiei 2009/535/EC(2) recunoaste in principiu dosarul depus de BASF SE pentru a sustine includerea substantei sub condul de dezvoltare ‘BAS 650F’. Aceasta substanta are denumirea ISO de ‘ametoctradin’ si denumirea de marca inregistrata ‘Initium’. De aceea, orice Stat Membru poate autoriza provizoriu folosirea de produse ce contin aceasta substanta.

 

Cand autorizeaza un produs de protectie a plantelor, un Stat membru trebuie sa evalueze daca inaltele standarde de siguranta umana si animala si cele de protectie a mediului inconjurator conform legislatiei Europene sunt indeplinite pentru toate tipurile de folosinta garantate. Acordarea autorizatiei provizorii nu reprezinta o exceptie de la aceasta regula, deci standardele de siguranta nu sunt compromise. Statul Membru, cand acorda autorizatia temporara decide sa isi asume intreaga evaluare a riscului pe cont propriu si deci, sa nu beneficieze pe deplin de procedura peer-review. Totusi, facand asta, Statul membru poate accelera intrarea pe piata de produse inovative, care ar putea fi mai sigure pentru consumatori si pentru mediu in comparatie cu alte produse.

 

Comisia intentioneaza sa adopte doze maxime temporare (MRLs)(3) pentru ametroctatid (Initium) pe baza opiniei intemeiate a EFSA din octombrie 2009 (4). MRLs propuse sunt provizorii datorita lipsei finalizarii procedurii peer-review, fiind bazate pe evaluarea informatiei din evaluarea temporara a raportului amtoctradinului. Ambele rapoarte sunt produse de Olanda, care conduce procedura peer –review organizata de EFSA. Procedura a fost deja votata de SCFEAH si se asteapta publicarea ei in jurnalul Oficial cel mai tarziu in al treilea trimestru al 2010.”

 

Link catre Parlamentul European

 

Deci, in ciuda faptului ca siguranta Initiumului nu a fost evaluata si de alti oameni de stiinta in afara celor angajati de BASF, produsul inca se foloseste si azi, 5 ani mai tarziu, legal in aproximativ 30 de tari in ciuda faptului ca autorizatia este doar temporara si nu poate garanta siguranta consumlui asupra sanatatii oamenilor.

 

Totul in numele sigurantei alimentare si al comertului corect.

 

Ideea din spatele folosirii unei noi substante cu potential toxic sub autorizatia provizorie a Codex Alimentarius are in spate cresterea populatiei la nivel global si necesitatea dezvoltarii de biotehnologii care sa creasca productivitatea in agricultura si termenul de garantie al produselor alimentare.

 

Nu pare sa conteze ca la nivel mondial numarul de copii nascuti per femeie a scazut de la 5.02 la 2.65 intre 1950 si 2005, si ca se asteapta ca acest numar sa scada la 2.05 pana in 2050.3

 

De asemenea nu pare sa conteze ca rata mortalitatii este estimata sa creasca de la 56 de milioane pe an la 80 de milioane pe an.4

 

Economistii fac estimari matematice nu biologice, netinand cont de faptul ca rata fertilitatii este in scadere si ca cea a mortalitatii se dubleaza treptat.

 

La nivel global, se pune problema supravietuirii populatiilor tarilor sarace, doar ca popolatia acestor tari se pare ca nu are nimic de spus in problema propriei supravietuiri.

 

– De ce ar vrea sa moara: de foame sau de cancer, de boli ale sistemului reproducator, boli autoimune, disfunctii endocrine sau neurologice?

 

Toate acestea sunt efecte secundare ale expunerii la fungicide si pesticide posibile citate de pe site-ul oficial Organizatiei Mondiale a Sanatatii. OMS sustine de asemenea ca adultii au un risc mai mic decat copiii si ca mai multe morti datorate fungicidelor s-au inregistrat in tarile in curs de dezvoltare.5, 6

 

Rata de cancer a Romanilor a crescut cu ± 30% de la 51450 cazuri in 2011 la 78760 cazuri la sfarsitul lui 2012.7

 

Si nu putem asocia folosirea Initiumului cu aceasta crestere.

 

Dar, desi nu exista nici o dovada intre Initium si cresterea cu 30% a ratei de cancer in primii doi ani dupa autorizarea provizorie a initiumului, nu putem nega coincidenta. Iar, macar aceasta coincidenta ar trebui sa oblige OMS sa considere toti posibilii factori etiologici care au facut atat de multi romani sa dezvolte cancer in atat de putin timp.

 

Daca Initium a fost autorizat provizoriu pentru evaluare, macar evaluarea ar trebui sa fie facuta.

 

Totusi, in ciuda faptului ca au trecut 5 ani de la autorizarea provizorie pentru evaluarea efectelor pe oameni, la cautarea cuvintelor cheie ‘Initium’ sau ‘Ametoctradin’ nu se obtine absolut nici un rezultat nici pe site-ul oficial al Codex Alimentarius, nici pe cel al OMS.8 Tot ce putem obtine, daca insistam cu cautarile, este Parerea Oficiala fara procedura peer-review (care inca nu a fost facuta desi au trecut 5 ani de la autorizatia provizorie) publicata in Jurnalul EFSA in 2009.

 

– Este suficient pentru siguranta alimentara a romanilor?

– Este suficient pentru sanatatea oamenilor din cele 30 de tari care continua sa autorizeze provizoriu folosirea Initium-ului?

– Tinand cont de impactul nociv extrem nu ar trebui substantele potential toxice sa fie testate si pre-aprobate ca sigure si de alti oameni de stiinta in afara celor direct platiti chiar de producatorii acestor substante?9

– Si este spre binele oamenilor de pretutindeni pre-autorizarea legala a unei substante potential periculoasa fara procedura peer-review?

– Care-i graba?

 

Pe site-ul OMS, exista un numar de protocoale si avertizari legate de toxicitatea pesticidelor si fungicidelor atat asupra sanatatii umane cat si asupra mediului. Astfel, nenumarate fungicide si pesticide autorizate provizoriu s-au dovedit a induce cancer si infertilitate.10, 11, 12, 13

 

– Nu este asta oare dovada ca procedura de aprobare provizorie este de fapt acceptul legal de a folosi oamenii drept cobai?

– Si cum pot oamenii de stiinta sa stabeasca ca dozele maxim admise pentru siguranta oamenilor au un efect protector tinand cont ca nu poate fi estimat consumul cantitativ efectiv al plantelor de catre diverse persoane?

– Si nu ar fi trebuit sa existe o dezbatere publica anterioara acordarii autorizatiei temporare a Initiumului?

 

Deoarece folosirea legala a Initiumului nu a fost discutata in media, anunatata sau dezbatatuta decat pe la colturi, majoritatea romanilor ar putea consuma peste cantitatea pentru care s-au calculat dozele provizorii maxim admise pentru initium – din produse de baza precum paine, paste si alte produse de panificatie, castraveti, rosii, ceapa, cartofi, struguri, pepeni.

 

Totusi, desi se pare ca am fost folositi ca si soareci de laborator (cu acordul autoritatilor romane) in Romania inca mai avem acces la rosii care au gust de rosii si la capsuni care nu au gust de catraveti. Inca putem cumpara oua de la gaini crescute in curte, si lapte de la micii producatori locali.

 

Inca gatim acasa…

 

Intrarea Romaniei in lumea civilizata a Uniunii Europene si a universului Codex Alimentarius a avut un impact puternic:

 

  • atat asupra producatorilor locali de alimente, multi dand faliment prin neputinta asigurarii standardelor si normelor in vigoare la preturi competitive nici macar pe piata locala,
  • cat si asupra consumatorilor de alimente, multi neputand evitar consumul produselor alimentare de origine vegetala ameliorate cu noi substante precum Initium, substante inca nedemostrate sigure pentru consumul uman.

 

Legislatia romana prin care producatorii locali si consumatorii romani ar trebui protejati ar trebuie chiar sa ne protejeze, nu doar sa le permita altora sa ne foloseasca drept piata de desfacere sau/ si cobai in spatele ambalajului de libertate, siguranta alimentara si comert corect pentru toti.

 

Dar, din pacate, cineva trebuie sa plateasca salariile oamenilor de stiinta.

 

Motivul care misca stiinta nu este caritabil ci profitabil.

 

Iar noi, consumatorii si producatorii romani nu suntem atat de bogati cat sa atragem atentia marilor corporatii internationale.

 

Studiile se fac pe noi prin autorizatii temporare obtinute tot pe la colturi.

 

Dar se fac pentru justificarea folosirii acestor “noi substante inovative” in tari cu putere financiara mult mai mare.14

Poate de asta inca ocupam doar locul 10 in topul tarilor europene cu cei mai multi bolnavi de cancer.

 

Studii citate: 

 

1: Taylor, Paul Anthony. “Codex Guidelines for Vitamins and Minerals – Optional or Mandatory?” Dr.Rath Health Foundation. http://www4.dr-rath-foundation.org/features/codex_wto.html.

2: “World Resources Institute”. Earthtrends.wri.org. Retrieved 2011-11-30.

3: “World Population estimates by the US Census Bureau”. USCB. Retrieved May 22, 2012.

4: http://www.who.int/bulletin/volumes/82/11/editorial31104html/en/

5: http://www.who.int/mediacentre/news/notes/2004/np19/en/

6: Ferlay, J., et al. “Cancer incidence and mortality patterns in Europe: Estimates for 40 countries in 2012.” European Journal of Cancer (2013). International Agency for Research on Cancer, http://eco.iarc.fr/eucan/Country.aspx?ISOCountryCd=642.

7: http://www.codexalimentarius.org; http://www.who.org.

8: http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/1367.pdf

9: Cantelli-Forti, G., M. Paolini, and P. Hrelia. “Multiple end point procedure to evaluate risk from pesticides.” Environmental health perspectives 101.Suppl 3 (1993): 15.

10: Hrelia, P., et al. “Cytogenetic effects of Metalaxyl on human and animal chromosomes.” Mutation Research/Genetic Toxicology 369.1 (1996): 81-86. doi: 10.1016/S0165-1218(96)90051-8.

11: Poli, P., et al. “Evaluation of the genotoxicity induced by the fungicide fenarimol in mammalian and plant cells by use of the single-cell gel electrophoresis assay.” Mutation Research/Genetic Toxicology and Environmental Mutagenesis540.1 (2003): 57-66. doi: 10.1016/S1383-5718(03)00165-7.

12: Hrelia, P., Fimognari, C., Maffei, F., Vigagni, F., Mesirca, R., Pozzetti, L., … & Forti, G. C. (1996). The genetic and non-genetic toxicity of the fungicide Vinclozolin. Mutagenesis, 11(5), 445-453. doi: 10.1093/mutage/11.5.445.

13: Fan, WuQiang, et al. “Atrazine-induced aromatase expression is SF-1 dependent: implications for endocrine disruption in wildlife and reproductive cancers in humans.” Environmental Health Perspectives 115.5 (2007): 720.

14: BASF sells INITIUM® products in 11 European countries and obtained authorizations in 28 countries worldwide. BASF press release: http://www.basf.com/group/pressemitteilungen/P-10-110.

 

P.S.: Articolul este adaptat dupa capitoul “Codex Alimentarius” al celei de-a doua dintre cartile mele: “Nutrition Guide for Mums”. Puteti cumpara acest ghid complet de nutritie materno-fetala si pediatrica:

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.