Nu îți crește imunitatea

Diana ArteneAlimentaţie sănătoasă

imunitate coronavirus

În anii anteriori, odată cu venirea toamnei întrebările despre suplimente deveneau mai frecvente pentru că lumea vroia să știe ce minunăție să ia să nu răcească, să nu facă gripă sau să bifeze pur și simplu faza cu creșterea imunității pe care mulți cred că trebuie bifată toamna. Știm de la John Snow că winter is coming și de la Băsescu că iarna nu-i ca vara. Doar că anul acesta întrebările despre creșterea imunității au crescut cât Wuhanu’.

Cred că în ultima săptămână am fost întrebată de 17 ori despre crescutul imunității și vitamina D. Lumea vrea să ia ceva, orice, măcar niște vitamina D. Panica de valul doi COVID crește mocnit.

– Și ce mare brânză să iei niște vitamina D? Toată lumea recomandă vitamina D!

Am explicat aici de ce luatul de vitamina D lelea după tot felul de recomandări făcute după ureche și nu după analizele tale de sânge nu îți aduce beneficii nici ca imunitate, nici ca osteoporoză, nici ca nimic. Nici măcar în cazul pacientelor cu cancer mamar în tratament antiestrogenic cu risc de osteoporoză simpla suplimentare a vitaminei D nu previne osteoporoza (1). Prevenția și tratamentul osteoporozei este mult mai complicată decât luatul de suplimente cu vitamina D.  Iar literatura științifică de specialitate arată că suplimentarea vitaminei D este benefică doar în cazul persoanelor care prezintă deficiență de vitamina D. (2)

Luatul de suplimente cu vitamina D nu previne cancerul, nu previne bolile cardiovasculare și nu te ferește de infecții respiratorii dacă întâi nu ai deficiență de vitamina D. În ciuda recomandărilor care curg pe pilot automat mai ceva ca o inundație de toamnă, consecințele deficienței de vitamina D nu dispar prin luarea de suplimente cu vitamina D dacă întâi nu ai deficiență de D. (3, 4)

Iar vitamina D există într-o gramadă de alimente nu doar în suplimente alimentare: în pește, în alune, migdale, nuci și alți sâmburi si semințe, în avocado și în ulei de măsline.

Luatul de tot felul de suplimente și remedii poate îți face bine la cap.

Iei și tu ceva.

Bifezi că ai făcut ceva și pentru tine.

Măcar atât. 

Totuși, în ciuda marketingului agresiv, majoritatea suplimentelor fie nu influențează imunitatea în nici un fel, fie cresc doar imunitatea nespecifică asociind potențial reacții adverse de autoimunitate. Și după ceva toamne de luat suplimente în loc să te îngrijești, să dormi, să faci sport, să mai râzi și tu și să te bucuri de mâncat sănătos, te trezești – uimit(ă) – cu o tiroidită, colită sau hepatită autoimună și te întrebi cum naiba de ți s-a întâmplat tocmai ție să te îmbolnăvești, tu care știi bine că îți iei suplimentele an de an ca la carte.

Doar că suplimentele alimentare sunt trecute în cărțile de marketing nu în cărțile de medicină fiind “produse” nu medicamente. Și – în ciuda marketingului agresiv făcut pe altarul “sunt produse din plante naturale, deci nu au efecte secundare” – cu cât iei mai multe suplimente alimentare cu atât devin cumulative mai toxice hepatic având treptat din ce în ce mai multe efecte secundare. (5, 6, 7)

Dar – dacă vrei tu așa să iei tot felul de chestii de crescut imunitatea pentru că ești adult independent și autonom și pentru că groaza de coronavirus ți-a infectat cerebelul afectându-ți fengșuiu’ – reține că există 2 motive pentru care tocmai când vine vorba de infecția cu coronavirus este mai sigur să te ții departe de chestii de crescut imunitatea:

  1. majoritatea suplimentelor și remediilor din plante pentru creșterea imunității provoacă tulburări de coagulare
  2. și tocmai persoanele care au un răspuns imun crescut sunt cele care riscă să aibă o evoluție COVID-19 agresivă (8)

Infecția cu coronavirus nu este agresivă în cazul majorității persoanelor. 

Majoritatea celor infectați dezvoltă doar forme asimptomatice, ușoare sau maxim moderate. Însă – cu toate că încă există multe necunoscute în această pandemie – cei doi factori de risc care au fost regăsiți în mod repetat în cazul persoanelor infectate care au avut evoluție agresivă COVID-19 sunt: tulburările de coagulare și răspunsul imun exagerat față de virus.

Sistemul imun este un sistem de apărare complicat, greu de influențat și greu de reglat înapoi odată ce l-ai dereglat.

Imunitate crescută nu înseamnă protecție de boală ci sistem imun dereglat. Imunitate crescută nu înseamnă nici că nu te vei infecta cu coronavirus și nici că dacă te infectezi o să faci doar o formă ușoară. (9)

Fără îmbolnăvire și fără vaccin singurul lucru pe care îl poți crește luând tot felul de vitamine, plante, tincturi și alte minuni este partea nespecifică a sistemului imun. Imunitatea se numește “nespecifică” pentru că este nespecifică. Iar creșterea imunității nespecifice nu înseamnă sănătate mai bună.

În plus față de tulburările de coagulare, fix răspunsul imun nespecific crescut cu sindrom hiperinflamator și furtuna de citokine sunt ceea ce contribuie la decesul sau evoluția nefavorabilă a persoanelor infectate cu Coronavirus. (10)

Și nu este necesar să iei absolut nici un supliment sau remediu din plante să îți crești imunitatea nespecifică. Imunitatea nespecifică este crescută direct de stres, sedentarism, somn insuficient și alimentație de cacao prin efectele lor pro-inflamatorii, inflamația cronică pre-existentă fiind citată ca factor de risc pentru COVID-19. (11, 12, 13)

Așa că, dacă nu vrei să dai de naiba în cazul în care dă beleaua peste tine și te infectezi cu Coronavirus – măcar toamna asta – nu lua chestii să îți crești imunitatea.

Studii citate

(1) Datta, Mridul, and Gary G. Schwartz. “Calcium and vitamin D supplementation and loss of bone mineral density in women undergoing breast cancer therapy.” Critical reviews in oncology/hematology 88.3 (2013): 613-624.

(2) Gatti, D., et al. “Vitamin D supplementation: much ado about nothing.” (2020): 185-189.

(3) Autier, Philippe, et al. “Effect of vitamin D supplementation on non-skeletal disorders: a systematic review of meta-analyses and randomised trials.” The lancet Diabetes & endocrinology 5.12 (2017): 986-1004.

(4) Martineau, Adrian R., et al. “Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data.” bmj 356 (2017).

(5) García-Cortés, Miren, et al. “Hepatotoxicity by dietary supplements: a tabular listing and clinical characteristics.” International journal of molecular sciences 17.4 (2016): 537.

(6) Geller, Andrew I., et al. “Emergency department visits for adverse events related to dietary supplements.” New England Journal of Medicine 373.16 (2015): 1531-1540.

(7) Parvez, Mohammad K., and Vikas Rishi. “Herb-Drug interactions and hepatotoxicity.” Current Drug Metabolism 20.4 (2019): 275-282.

(8) Mehta, Puja, et al. “COVID-19: consider cytokine storm syndromes and immunosuppression.” Lancet (London, England) 395.10229 (2020): 1033.

(9) Yazdanpanah, Fereshteh, Michael R. Hamblin, and Nima Rezaei. “The immune system and COVID-19: Friend or foe?.” Life Sciences (2020): 117900.

(10) Huang, Qianwen, et al. “Targeting inflammation and cytokine storm in COVID-19.” Pharmacological Research (2020).

(11) Statovci, Donjete, et al. “The impact of western diet and nutrients on the microbiota and immune response at mucosal interfaces.” Frontiers in immunology 8 (2017): 838.

(12) Poutahidis, Theofilos, et al. “Microbial reprogramming inhibits Western diet-associated obesity.” PloS one 8.7 (2013): e68596.

(13) Miossec, Pierre. “Understanding the cytokine storm during COVID-19: Contribution of preexisting chronic inflammation.” J Rheumatol 20 (2020): 10-5152.