Nutriţie gravide – Ce nu ar trebui să mănânci în sarcină?

  1. nutritie gravide
Rating: 5.0/5. Din 2 voturi.
Please wait...

Sarcina este pentru unele femei acel loc magic în care li se permite să mănânce orice, oricând, oricât fără să ridice nimeni vreo sprânceană. Cu un bebeluș în construcție, pare dreptul firesc al fiecărei gravide să consume orice nu este legat de podea, unii considerând că până și pofta de a mânca pereți şi pică poate fi uneori o poftă firească în sarcină.

 

Însă deoarece imunitatea gravidei este scăzută, ultimul loc în care ai avea voie să mănânci orice, oricând, oricât este în sarcină, pentru că satisfacerea irațională a unei pofte nu îți oferă doar o stare temporară de bine, ci și îngrășat ca naiba sau infectarea și pierderea bebelușului.

 

Iată alimentele pe care să nu le consumi pe parcursul sarcinii și de ce este atât de important să le eviți:

 

  • carne cumpărată deja tocată, conserve de carne
  • peşte insuficient preparat termic, peşte afumat, icre, sushi, fructe de mare, creveți, crabi sau scoici
  • mezeluri, mici, cârnați
  • lactate și brânzeturi din lapte nepasteurizat, brânzeturi cu mucegai (gen Brie, Camembert, Rochefort, Gorgonzola etc.)
  • şaorma sau alte produse de carne insuficient preparate termic – gen carne la grătar
  • pizza cu mezeluri sau pizza quatro fromaggi
  • înghețată vândută la dozator sau la cupă
  • dulciuri cu cremă cu conținut de ou crud în produsul finit, precum eclerul, choux à la crème, cremșnit sau tiramisu
  • maioneză cu conținut de gălbenuș crud
  • peşte sălbatic de orice fel
  • ton, rechin, macrou, peşte spadă
  • fructe de mare, creveţi, crabi sau scoici
  • suplimente de acizi graşi omega-3 realizate din ulei de peşte sau creveţi.

 

Înainte să îți spun de ce este absolut necesar să le eviți în sarcină, aș vrea să menționez că nu există absolut niciun studiu care să demonstreze vreun impact nociv al nesatisfacerii unei pofte materne.

 

Presupunerea că riști un avort sau că bebe va fi în vreun fel afectat pentru că nu mănânci tu amandine, salată de boeuf, icre sau şaorma cu de toate – deși populară și transmisă din generație în generație, la fel ca și obligația de a mânca pentru doi – este direct contrazisă de studiile care demonstrează că tocmai satisfacerea unor astfel de pofte crește riscul de avort, nașterea unui copil surd, orb sau cu retard mental din cauza potențialei contaminări cu 3 bacterii extreme de periculoase.

 

1) Listeria

Studiul realizat de cercetătoarea Carmen de Luca în 2015 la Universitatea Sacred Heart din Roma este unul dintre multiplele studii care demonstrează că gravidele prezintă un risc crescut de infecție cu Listeria ce poate determina naștere prematură sau avort spontan, uneori în lipsa oricărui simptom anterior ale mamei.

 

Și – din păcate – la fel de multe sunt și studiile care demonstrează că majoritatea gravidelor nu primesc niciun sfat legat de riscul de infecție cu această bacterie extrem de periculoasă, nici de la medic, nici de la moașe și că majoritatea nu au primit indicații nutriționale legate de riscurile de infecție de origine alimentară care pot pune în pericol viața bebelușului.

 

Listeria poate contamina legumele frunzoase insuficient spălate (gen salată verde sau spanac), carnea şi peștele insuficient preparate termic, peștele afumat sau conservele de peşte sau salată sau pastă de peşte, icrele, sushi, fructele de mare, scoicile, lactatele și brânzeturile realizate din lapte nepasteurizat (atenție deci la brânzeturile vândute de producători direct pe marginea drumului sau fără testare veterinară prealabilă!), în brânzeturile cremoase gen Brie sau Camembert, crenvurşti, parizer, conserve de pateu, salam crud uscat sau pizza, sandvișuri sau chiar salate ce conțin astfel de mezeluri.

 

Pentru a-ți proteja bebelușul, pe parcursul sarcinii evită aceste alimente.

 

2) Salmonella enteriditis

 

Salomonella poate contamina ouăle de țara sau produsele ce conțin ouă nepreparate termic – precum înghețată nepasteurizată, cremele pe bază de ou maioneză sau sosurile cu conținut de ou crud.

La fel că și Listeria, Salmonella poate traversă placentă și afecta sever fătul până la pierderea sarcinii în lipsă simptomelor gravidei sau maxim asociind un episod de diaree și febră joasă-și tot că și Listeria – oportunitatea de educare a gravidelor legat de acest risc de infecție cu potențial de pierdere a sarcinii fiind de asemenea ignorată de marea majoritatea a personalului medical implicat în îngrijirea gravidelor.

Datorită riscului pierderii sarcinii generat de infecția cu Salmonella Enteriditis, gravidele ar trebui să evite complet toate produsele care conțin ou crud: dulciurile cu cremă servite în vizite, produsele de cofetărie sau patisserie cu cremă sau înghețată la cornet vândută pe stradă, maionezele sau sosurile de salate cumpărate deja preparate.

Deci, pe parcursul sarcinii putem consumă numai dulciuri realizate acasă fără ou crud în produsul final – eclerul, choux a la crème, cremșnit, sau tiramisu fiind prăjituri de evitat în sarcină din cauza creșterii riscului de infecție cu Salmonella.

Cât despre maioneză sau alte sosuri cu ou crud fie decidem să nu consumăm maioneză deloc, fie o putem realiză doar din gălbenușuri bine fierte la care adăugăm de la început muștar și lămâie pentru că să se lege cât decât, fie cumpărăm maioneză pasteurizata. Iar în vizite fie putem măcar întreba dacă maioneză este realizată cu gălbenuș crud dacă suntem sufficient de apropiați de gazdă încât să ne permitem întrebarea, fie refuzăm din start să consumăm produse cu maioneză.

 

3) Toxoplasma gondii

 

Toxoplasma este o bacterie despre care specialiștii danezi în neurovirologie conduși de Mortensen și Yolken au ridicat în 2006 chiar ipoteza că generează un risc crescut de schizofrenie. La fel ca și celelalte studii menționate pe parcursul acestui material, găsești studiul citat la sfârșitul acestui articol.

Toxoplasma gondii din materiile fecale ale pisicilor poate contamina praful depus pe fructe și legume nespălate, carne sau peşte la grătar insuficient preparate termic, mezeluri de orice fel – de la șuncă, mușchi file sau salam până la cârnați de casă afumați, dar preparați termic insuficient.

Optim, ar trebui să îți dai pisica sau măcar să se ocupe altcineva de schimbarea cutiei ei de nisip și să fii extrem de atentă cu deparazitarea ei internă și externă, pe care să le faci lunar.

În plus – pe lângă riscul de infecție cu Listeria, Salmonella sau Toxoplasma – consumul de mezeluri preparate din carne cumpărată deja tocată crește riscul de leucemie și cancere digestive din cauza conținutului de nitriți.

Studiul realizat de John Peters în California în 1993 și publicat în 1994 în Cancer Causes and Control Journal demonstrează că un copil ce consumă 12 crenvurști pe lună are un risc până la de 9 ori mai mare de leucemie decât un copil ce nu consumă deloc crenvurști.

Iar studiul publicat de cercetătorii Sara Sarasua și David Savitz în 1993, care a evaluat impactul consumului de șuncă, bacon, cârnați, crenvurşti, hamburgeri, spaghete bologneze, păstrămi, salam, mușchi file și carne la grătar pe cărbuni susține ipoteza că o gravidă care consumă crenvurşti crește riscul de tumori cerebrale pentru copilul său nenăscut și că un copil ce consumă 1-2 hamburgeri pe săptămână are un risc crescut de tumori cerebrale față de un copil care nu consumă deloc hamburgeri.

 

Din păcate, studiile despre impactul consumului de mezeluri și produse fast-food de către gravide şi copii s-au oprit sau au fost oprite în acel an.

Totuși, asocierea dintre cancer și aportul de alimente bogate în nitriți precum mezelurile nu este o noutate, existând limite legale maxime de aport zilnic – limită care în cazul nitriților este de doar 0,07 mg/kg corp.

Practic, un adult de 70 de kg poate consuma fără risc maxim 4,9 g nitrit per zi – cantitate care se găsește în doar 32 g de parizer.

Pentru copii această cantitate este 0, iar pentru bebelușul din burtica ta ar trebui să fie minus infinit, deoarece riscul de cancer generat de aportul de mezeluri este maxim în perioadă de sarcină și în perioada de creștere.

Aș vrea să menționez totuși că vorbesc despre mezeluri și produse din carne cumpărată deja tocată și nu despre carne roșie de vită sau de porc, de exemplu – alimente care în multe studii epidemiologice au fost puse comod sub aceeași etichetă de „carne roşie“.

 

Meta-analiza realizată de Larsson și Orsini și publicată în 2013 în American Journal of Epidemiology demonstrează că riscul cancerigen este generat doar de mezeluri și produse din carne cumpărată deja tocată, nu de cel de carne roșie.

Carnea de porc sau vită fără grăsime vizibilă și produsele din carne roșie slabă tocată de tine acasă, bine preparate termic prin fierbere sau la cuptor, pot fi consumate cu moderație pe parcursul sarcinii ca sursă optimă de proteine complete, fier, zinc și complex de vitamine B.

Cât despre peşte – aliment cu care mulți înlocuiesc carnea roșie – pe parcursul sarcinii, este esenţial pentru dezvoltarea optimă a creierului bebelușului tău să eviți sursele alimentare de metilmercur: peşte sălbatic de orice fel, fructe de mare, creveți, crabi sau scoici, ton, rechin, macrou, peşte spadă, suplimentele de acizi grași omega-3 din ulei de peşte sau creveți.

Și aș vrea să subliniez că, deși peştele sălbatic conține de obicei mai mult omega-3 decât peștele de crescătorie, peștele sălbatic conține și mai mulți poluanți, printre care și metilmercur – care, din păcate, asociază diverse grade de retard mental, comportament agresiv sau tulburări de vedere.

Așa că, dacă este să fim extrem de sincere, sarcina reprezentând ultimul moment în care ai putea să te lași dusă de valul poftelor.

 

Pentru a-l proteja pe bebe, urmează acești 4 pași:

 

  1. Consumă doar fructe și legume proaspete foarte bine spălate, cu fructe uscate, leguminoase, sâmburi cruzi și cereale integrale, cu lactate și brânzeturi pasteurizate, cu carne, peşte de acvacultură și ouă testate, bine preparate termic, și uneori cu dulciuri gătite acasă (gen chec, cozonac, biscuiţi și saleuri, tarte cu fructe, pandișpan cu fructe, covrigei cu mac etc.)
  2. Spune cărnii insuficient preparate termic, produselor nepasteurizate – precum brânzeturile și ouăle de la ţărani – pentru că pot conține agenți patogeni care pot îmbolnăvi uneori grav copilul, uneori fără ca mama să aibă măcar vreun simptom.
  3. Nu consuma mezeluri sau alte preparate din carne cumpărată deja tocată.
  4. Consumă peşte maximum 1 dată pe săptămână, bine preparat la cuptor sau fiert, și evită suplimentele din ulei de peşte sau creveți.

 

Oferă și viitoarelor bunicuțe lista cu alimentele pe care trebuie să nu ți le servească de Crăciun pentru a-și proteja nepoțelul sau nepoțica.

 

Iar tu, când ești tentată să consumi un aliment potențial periculos, imaginează-ți că ai născut deja și că strângi la piept bebeluşul tău cu piele fină, fină și miros dulce de lăptic.

 

Studii citate

 

Luca, Carmen De et al. “Listeria Infection in Pregnancy: A Review of Literature.” The Open Infectious Diseases Journal 9.1 (2015).

 

Bondarianzadeh, Dolly, Heather Yeatman, and Deanne Condon‐Paoloni. “Listeria education in pregnancy: lost opportunity for health professionals.” Australian and New Zealand journal of public health 31.5 (2007): 468-474.

 

Guard‐Petter, Jean. “The chicken, the egg and Salmonella enteritidis.” Environmental microbiology 3.7 (2001): 421-430.

 

Mortensen, Preben Bo et al. “Toxoplasma gondii as a risk factor for early-onset schizophrenia: analysis of filter paper blood samples obtained at birth.” Biological psychiatry 61.5 (2007): 688-693.

 

Peters, John M. et al. “Processed meats and risk of childhood leukemia (California, USA).” Cancer Causes & Control 5.2 (1994): 195-202.

 

Sarasua, Ms Sara, and David A. Savitz. “Cured and broiled meat consumption in relation to childhood cancer: Denver, Colorado (United States).” Cancer Causes & Control 5.2 (1994): 141-148.

 

Larsson, Susanna C., and Nicola Orsini. “Red meat and processed meat consumption and all-cause mortality: a meta-analysis.” American journal of epidemiology (2013): kwt261.

 

Steuerwald, Ulrike et al. “Maternal seafood diet, methylmercury exposure, and neonatal neurologic function.” The Journal of pediatrics 136.5 (2000): 599-605.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.