Daca retii apa probabil faci parte din majoritatea persoanelor cu probleme de greutate vor sa slabeasca ieri, sau maxim azi dimineata inainte sa trebuiasca sa decida cu ce sa se imbrace pentru serviciu. Si, asa cum probabil stii deja, spre deosebire de infometare, deshidratarea produce rezultate incredibile pe termen scurt. Fie ca e vorba de ceaiuri de slabit, medicamente sau suplimente care “elimina retentia de apa” sau de diete ketogenice – nimic nu pare sa fie la fel de eficient precum rezultele deshidratarii. Doar ca nu iti tai singur(a) craca de sub picioare, ci ii dai foc.

Majoritatea dintre noi recunoastem semnele deshidratarii, si le luam in serios cand vine vorba de copiii nostri. Stim ca un copil cu semne evidente de deshidratare avansata – piele palida, buze arse, oboseala sau apatie, respiratie superficiala, crampe, greata, confuzie – trebuie consultat de urgență de un medic, care probabil ii va prescrie saruri de rehidratare si regim, sau internarea. De exemplu, o astfel de deshidratare poate avea loc in cadrul unei enterocolite: diaree, varsaturi sau febra, colici abdominale, frisoane si greata dupa consumul unui aliment contaminat. Totusi, unii dintre parintii acestor copii folosesc deshidratarea pentru slabit, fortandu-se sa ignore cum se simt atunci cand ajung sa manifeste aceleasi simptome ale deshidratarii. Totul in numele slabitului.

Prima veste proasta este ca grasimea nu contine apa. Si stiu ca daca retii apa, te doare-n basca daca grasimea contine apa sau nu: vezi ca nu te mai incap pantalonii care te incapeau ieri si iti vine sa tipi la oglinda. Dar deshidratarea ca solutie de slabit o sa te faca sa retii si mai multa apa pe termen lung si o sa-ti suprastimuleze centrul de foame din hipotalamus. Practic o sa-ti fie din ce in ce mai greu sa nu mananci cand nu iti este foame, pentru ca iti va fi foame mai mereu. Iar foamea ta va creste paralel cu procentul tau de grasime. Si nu va creste pentru alimente bogate in proteine de calitate (care te-ar putea ajuta si cu retentia de apa si cu slabitul de grasime), ci pentru alimente bogate in grasimi si dulciuri de cantitate.

A doua veste proasta este ca desi suplimentele alimentare care genereaza “eliminarea retentiei de apa” sunt ieftine si eficiente pe termen scurt, legal nu trebuiesc testate pe termen lung. Diferenta dintre medicamente si suplimente nu este ca suplimentele nu au efecte secundare, ci ca nu trebuiesc testate cu aceeasi rigoare ca si medicamentele. Insa, desi un produs ieftin + cu rezultate rapide este o reteta sigura de succes, aceste produse nu sunt atat de roz cum ne-am dori noi sa fie. Am auzit de atatea ori “luati asta, este natural/ este doar din plante, nu va faceti griji” incat uneori ma intreb daca farmacistii sau diversii specialisti care recomanda suplimente alimentare cunosc legislatia din spatele acestor produse. Si cocaina este naturala. Faptul ca ne incapatanam cu indarjire sa nu ne uitam in spatele gardului frumos vopsit de producatorii de suplimente alimentare, nu inseamna ca aceste produse nu au efecte secundare.

Ca sa intelegi ce vreau sa spun voi folosi 3 suplimente pur naturale – zincul, merisorul si extractul de urzica – care pe hartie sunt complet roz, dar care contin substante active care pot interactiona cu alte substante active (fie exogene din alte suplimente sau medicamente administrate in paralel, fie endogene – implicate in diverse procese ale organismului tau).

Zincul creste riscul de sangerare, interferand cu efectele principale sau secundare ale medicamentelor si suplimentelor anticoagulante (heparina, Ginko Biloba), antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, ibuprofen), hipoglicemiante (insulina sau alte medicamente administrate pentru diabet), antibiotice, antidiareice, antidepresive si multe altele. De asemenea interfereaza cu absorbtia intestinala a fierului, cu calciu, magneziu, fosfor, cu vitaminele B, A si D, cu resveratrolul si cu cafeina. Unele efecte apar mai frecvent epidemiologic, altele sunt demonstrate doar in laborator. Si le putem ignora comod pentru ca nu sunt trecute pe eticheta.

Merisoarele in sine sunt delicioase si le recomand ca atare cu mare drag: impreuna cu un pumn de migdale crude de exemplu pot asigura o masa sanatoasa luata in cand nu ai timp sau acces la alte alimente. Dar aportul zilnic de suplimente cu merisor poate cauza crampe abdominale, diaree, sau poate masca o infectie urinara tratata insuficient, indiferent daca a fost luat pentru retentia de apa sau pentru infectia urinara. De asemenea, deoarece contin cantitati mari de oxalat, aportul excesiv poate creste riscul litiazei urinare, ducand inapoi la infectie urinara. Si, la fel ca si zincul, pot creste riscul de sangerare mai ales in cazul persoanelor care iau si medicamente anticoagulante gen Aspenter, datorita continutului ridicat de acid salicilic (da – exact – pe romaneste “aspirina”). Cuvantul cheie in toata povestea asta fiind desigur “excesiv” – a carui insemnatate practica, din pacate, variaza de la o persoana la alta, si in aceeasi persoana in functie de starea de sanatate si co-aportul de alte medicamente sau suplimente.

Urzica e pe piata de cand bunica’ si o mancam cu mare placere primavara in supe sau ca si piure cu ou si mamaliguta. Toata lumea stie ca este sanatoasa si eu nu sustin altfel. Doar ca una e sa o mananci sau sa bei cate un ceai din cand in cand, si alta e sa iei suplimente ce contin extract de urzica. Insa, asa cum se intampla uneori, mai mult dintr-un lucru bun nu este neaparat mai bun. Astfel aportul excesiv de suplimente cu extract de urzica pot cauza si ele crampe abdominale, transpiratii abundente, diaree, si pot interfera cu medicatia antidiabetica, anticoagulanta, antihipertensiva sau antiinflamatoare.

Asta nu inseamna ca administrate ocazional zincul, merisorul sau extractul de urzica ar fi in vreun fel periculoase, ci ca acelasi raport risc/ beneficiu pe care il faci mental cand decizi daca sa iei sau nu un medicament trebuie sa-l faci si cand decizi daca sa iei sau nu un supliment alimentar.

A treia veste proasta este ca retentia de apa per se poate agrava pe masura ce folosesti medicamente sau suplimente pentru retentia de apa. Chiar si diureticele cele mai naturale nu trateaza cauza retentiei de apa, ci efectul. Daca retii apa, intai trebuie sa aflii de ce retii apa.

Retentia de apa – denumita si edem idiopatic (adica fara cauza identificabila medical) – poate sa aiba o cauza comportamentala. Si desi apare atat la persoanele care stau mult in picioare, apare si la cele care stau ore intregi pe scaun la birou: dupa zile lungi de alergatura fizica sau mentala, multe picioare se umfla si tind sa iasa din pantofi, si multe inele se muta pe degete mai putin umflate. Pe langa sedentarismul la birou sau lipsa efortului fizic structurat (alergatura fiind fata de sport, ca si zgomotul fata de muzica), cele 2kg ce apar in plus seara de seara in corpul multor persoane care retin apa se datoreaza si consumului pe fuga de alimente sau bauturi prea bogate in sare (fast food, muraturi, conserve, sucuri racoritoare, mezeluri). Si apoi se hidrateaza doar cu cafea si ceaiuri si nu cu apa ca retin apa. In plus, dietele prea drastice la pachet cu supraalimentari periodice si iar diete si iar supraalimentari pot agrava si mai tare retentia de apa. Si tot asa, zi de zi, pana cand nu le mai incape nimic.

Asa ca – inainte sa iei diuretice mai mult sau mai putin naturale gandeste-te daca nu cumva:

1. exista o cauza medicala in spatele retentiei tale de apa?
2. iei si alte suplimente sau medicamente?
3. faci insuficient sport?
4. abdomenul, coapsele si gambele tale nu sunt suficient de tonifiate cat sa porti tocuri?
5. mananci pe fuga alimente bogate in sare?
6. te deshidratezi constant cu sucuri racoritoare si cu cafea?
7. tii diete prea drastice la pachet cu supraalimentari periodice?

Sa tot tratezi efectul ignorand cauza n-o va face decat sa se agraveze in timp.