Mulți pacienți oncologici aleg să ia suplimente alimentare în paralel cu tratamentul, crezând că, fiind „naturale”, sunt automat și sigure. În realitate, dovezile științifice solide despre eficiența suplimentelor alimentare în cancer sunt practic inexistente, iar riscurile – de la toxicitate hepatică și renală până la interacțiuni periculoase cu tratamentul oncologic – sunt frecvent minimizate sau ignorate.

De ce lipsesc dovezile științifice solide

Recomandarea de suplimente alimentare a devenit o practică din ce în ce mai frecventă în oncologia bazată pe eminență, cu toate că dovezile științifice care să demonstreze eficiența sau lipsa de efecte secundare și de interacțiuni cu diverse tratamente practic lipsesc.

Lipsa de eficiență este indicată de nenumărate studii randomizate controlate, meta-analize și analize sistematice, ignorate comod în favoarea studiilor preclinice, pe animale de laborator, sau a studiilor realizate pe un număr mic de pacienți, pe termen scurt, ușor de manipulat în orice direcție ar vrea cineva să manipuleze rezultatele.

De ce sunt promovate ca fiind „sigure” și „naturale”

Spre diferență de medicamente, suplimentele alimentare nu sunt reglementate prin legea medicamentului. Producătorii nu sunt obligați să demonstreze siguranța sau eficiența produsului, iar persoanele care le promovează – indiferent de profesie – nu au nicio responsabilitate legală pentru această practică. Pentru introducerea pe piață a unui supliment alimentar este suficientă completarea unui tipizat, fără obligația de a demonstra siguranța pentru sănătatea umană; extrapolarea a ceea ce se cunoaște despre produse similare este considerată suficientă, fără consecințe legale dacă realitatea nu confirmă presupunerea – inclusiv atunci când banii pacientului sunt cheltuiți pe baza argumentului „poate merge, e natural, nu-i așa?”.

Totuși, consecințele nocive pentru sănătatea umană există, chiar dacă unii nu știu că există, în timp ce alții aleg să le ignore, iar alții le pun pe seama a orice altceva în afară de propria decizie de a folosi produse legiferate vag.

Riscurile reale ale suplimentelor alimentare în oncologie

Toxicitatea hepatică

Toxicitatea hepatică este unul dintre principalele efecte secundare ale suplimentelor alimentare (Navarro, 2014), plantele individuale cu cea mai mare toxicitate hepatică raportată fiind germanderul, cohosh-ul negru, kava și extractul de ceai verde (Brown A. C., 2017).

Nefrotoxicitatea

Nefrotoxicitatea mediată imun, leziunea renală acută și sindromul hepato-renal sunt alte efecte secundare potențiale ale suplimentelor alimentare (Allard, 2013; Brown A. C., 2017). Riscul de toxicitate renală este mai mare pentru remediile din plante (Nauffal și Gabardi, 2016), deoarece contaminarea solului poate duce la bioacumularea metalelor grele (Charen, 2020). Poluarea aerului și contaminarea solului devin însă detalii lipsite de importanță în comparație cu simbolul de sănătate pe care îl poartă cuvântul „natural”.

Tulburările de coagulare

Tulburările de coagulare sunt un alt efect secundar important al suplimentelor alimentare și al remediilor din plante, mai ales în perioada chirurgicală a tratamentului oncologic și în cursul tratamentelor de oncologie medicală cu risc mai mare de evenimente tromboembolice (Gouws, 2020). Moderația este, de exemplu, esențială la pacientele cu cancer mamar tratate cu inhibitori CDK 4/6 alături de medicamente antiestrogenice, din cauza riscului tromboembolic mai mare (Bolzacchini, 2021). Există, de asemenea, numeroase considerații de cardio-oncologie care trebuie monitorizate îndeaproape, multidisciplinar, la pacienții cu risc cardiovascular crescut (Beavers, 2022). Atunci când nutriția oncologică se face „pe genunchi”, astfel de aspecte terapeutice importante nici măcar nu sunt aduse în discuție.

Atunci când suplimentele alimentare sunt recomandate relaxat, ca parte considerată de unii din tratament și promovată de majoritate ca fiind „fără efecte secundare”, toxicitatea hepatică, toxicitatea renală și tulburările de coagulare sunt trecute sub preș. Iar dacă efectele apar totuși, se poate afirma comod că „e de la boală” sau „e de la alte tratamente” – vina fiind pusă pe orice altceva.

Ce ar trebui să întrebe un pacient oncologic înainte de a lua un supliment

Prin abuz de autoritate bazată pe eminență în loc de evidență, prin marketing și prin promovare relaxată, atenția pacientului este mutată de la lipsa de dovezi către speranțe nedovedite, potențial nocive prin interacțiuni și efecte secundare. În ciuda percepției construite treptat, realitatea rămâne că, nefiind legiferate de legea medicamentului, nu există nicio profesie medicală care să poată recomanda suplimente alimentare cu responsabilitate legală pentru consecințele administrării lor.

Înainte de a lua orice supliment alimentar în timpul tratamentului oncologic, un pacient ar trebui să întrebe:

• Există studii clinice randomizate, nu doar preclinice sau pe loturi mici, care confirmă siguranța acestui supliment?
• Poate interacționa acest supliment cu tratamentul oncologic (chimioterapie, terapie hormonală, radioterapie)?
• Cine își asumă responsabilitatea legală dacă apare un efect secundar?
• Persoana care recomandă suplimentul are pregătire medicală oncologică sau doar îl promovează comercial?

Concluzie

Suplimentele alimentare în oncologie nu sunt automat sigure doar pentru că sunt „naturale”, iar absența unor dovezi solide privind eficiența lor nu înseamnă absența riscurilor. Orice decizie privind utilizarea unui supliment alimentar pe durata tratamentului oncologic ar trebui discutată în detaliu cu echipa medicală oncologică, nu luată pe baza unei recomandări informale sau a unui marketing bazat pe speranță.

Referințe bibliografice

Brown, A. C. (2017). “Kidney toxicity related to herbs and dietary supplements: Online table of case reports. Part 3 of 5 series.” Food and Chemical Toxicology.

Brown, A. C. (2017). “Liver toxicity related to herbs and dietary supplements: Online table of case reports. Part 2 of 5 series.” Food and Chemical Toxicology.

Navarro, V. J. (2014). “Hepatotoxicity induced by herbal and dietary supplements.” Seminars in liver disease.

Allard, Troy, et al. “Mechanisms of herb-induced nephrotoxicity.” Current Medicinal Chemistry 20.22 (2013): 2812-2819.

Nauffal, Mary, and Steven Gabardi. “Nephrotoxicity of natural products.” Blood Purification 41.1-3 (2016): 123-129.

Charen, E. A. (2020). “Toxicity of herbs, vitamins, and supplements.” Advances in Chronic Kidney Disease.

Bolzacchini, E. et al. (2021). “Risk of venous and arterial thromboembolic events in women with advanced breast cancer treated with CDK 4/6 inhibitors: a systematic review and meta-analysis.” Thrombosis Research.

Beavers, C. J. et al. (2022). “Cardio-oncology drug interactions: a scientific statement from the American Heart Association.” Circulation.

Gouws, C. a. (2020). “What are the dangers of drug interactions with herbal medicines?”. Expert opinion on drug metabolism & toxicology.