Nutriție oncologică pentru bătrâni

Nutriția oncologică a vârsnicilor, denumită și nutriție oncologică geriatrică, este un concept la fel de străin pentru cei care nu au nevoie de nutriție geriatrică precum este nutriția oncologică pentru cei care nu au cancer, cu toate că știm de ceva timp faptul că susținerea pacienților chiar de la diagnostic îmbunătățește prognosticul (1).

De ce este subestimată nutriția vârstnicilor cu cancer

În lumea reală – și nu în minunata Utopie, în care tot discutăm teoretic despre diverse păreri personale –, nutriția bătrânilor diagnosticați cu cancer este mult sub ceea ce este necesar pentru a susține vindecarea.

Necesarul de proteine crește odată cu vârsta și boala

Un exemplu în acest sens este aportul proteic inadecvat susținerii tratamentului după diagnosticul de cancer. Astfel, dacă aportul proteic recomandat unui adult sănătos este de 0,8 g proteine/kg corp, acesta crește până la 1,2 g/kg corp în cazul unui bătrân sănătos și apoi crește la 1,5 g/kg corp în cazul unui bătrân bolnav (2).

Din cauza pierderii de masă musculară, fiziologic asociată avansării în vârstă, necesarul proteic al bătrânilor sănătoși este cu cel puțin 50% mai mare decât al adulților sănătoși (3).

Majoritatea bătrânilor au însă un aport insuficient de proteine, mult sub cantitatea necesară cel puțin pentru menținerea stării de sănătate.

Mituri și păreri personale care amplifică malnutriția

Bătrânii sunt expuși la tot felul de păreri și convingeri personale.

Unii țin post pentru ca să își mai spele din păcate, cu toate că biodisponibilitatea proteinelor din plante este mai scăzută decât a celor din alimentele de origine animală (4, 5).

Alții sunt sfătuiți să nu consume sare și grăsimi, sfat ce îi duce treptat într-o alimentație fadă și plină de carbohidrați direct transformabili în grăsime în interiorul organismului (6, 7).

Iar alții cred că bătrânii nu mai au lactază (8).

Consecințele malnutriției în oncologia geriatrică

Consecința directă a acestor păreri personale proiectate asupra bătrânilor bolnavi de cancer este amplificarea malnutriției prin amplificarea pierderii de masă musculară fiziologic asociată avansării în vârstă (9).

Iar malnutriția amplifică efectele secundare și crește riscul de mortalitate (10, 11).

Video: cel mai important aspect al nutriției oncologice pentru bătrâni

Urmărește acest video pentru a înțelege care este cel mai important aspect în nutriția oncologică pentru bătrâni:

Pe scurt, alimentația de bază a majorității pacientelor în vârstă nu include sursele de proteine, ci sursele de carbohidrați – pâine, paste, orez, porumb, cartofi, dulciuri, fructe mai ușor de mestecat – atât pentru că sunt ușor de preparat și comod de procurat, cât și pentru că par adecvate recomandării populare de a evita alimentele cu grăsimi pentru protecție cardiovasculară. Aportul insuficient de proteine combinat cu aportul excesiv de carbohidrați nu asociază doar riscul crescut de osteoporoză și sarcopenie, ci și o sațietate scăzută, care poate favoriza consumul excesiv și apariția unor dereglări metabolice precum hiperinsulinismul, rezistența la insulină și dislipidemia. Aceste dereglări pot fi gestionate medicamentos, dar fără o alimentație adecvată se agravează în timp, putând duce la steatoză hepatică, pancreatită, diabet de tip 2 și obezitate.

Articol scris de Dr. Diana Artene, Nutriționist-Dietetician, Doctor în Oncologie.

Studii citate

(1) Ferrell, Betty R., et al. “Integration of palliative care into standard oncology care: American Society of Clinical Oncology clinical practice guideline update.” J Clin Oncol 35.1 (2017): 96-112.

(2) Deutz, Nicolaas EP, et al. “Protein intake and exercise for optimal muscle function with aging: recommendations from the ESPEN Expert Group.” Clinical nutrition 33.6 (2014): 929-936.

(3) Moore, Daniel R., et al. “Protein ingestion to stimulate myofibrillar protein synthesis requires greater relative protein intakes in healthy older versus younger men.” Journals of Gerontology Series A: Biomedical Sciences and Medical Sciences 70.1 (2014): 57-62.

(4) Fouillet, Hélène, et al. “Peripheral and splanchnic metabolism of dietary nitrogen are differently affected by the protein source in humans as assessed by compartmental modeling.” The Journal of nutrition 132.1 (2002): 125-133.

(5) Phillips, Stuart M., Jason E. Tang, and Daniel R. Moore. “The role of milk-and soy-based protein in support of muscle protein synthesis and muscle protein accretion in young and elderly persons.” Journal of the American College of Nutrition 28.4 (2009): 343-354.

(6) Tappy L. “Health Implications of Fructose Consumption in Humans.” Sweeteners: Pharmacology, Biotechnology, and Applications (2017): 1-26.

(7) Chiu, S., et al. “Effect of fructose on markers of non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): a systematic review and meta-analysis of controlled feeding trials.” European journal of clinical nutrition 68.4 (2014): 416.

(8) Lomer MCE et al. “Lactose intolerance in clinical practice – myths and realities.” Alimentary pharmacology & therapeutics 27.2 (2008): 93-103.

(9) Pamoukdjian, Frédéric, et al. “Prevalence and predictive value of pre-therapeutic sarcopenia in cancer patients: a systematic review.” Clinical Nutrition 37.4 (2018): 1101-1113.

(10) Caillet, Philippe, et al. “Association between cachexia, chemotherapy and outcomes in older cancer patients: a systematic review.” Clinical nutrition 36.6 (2017): 1473-1482.

(11) Arends, Jann, et al. “ESPEN expert group recommendations for action against cancer-related malnutrition.” Clinical Nutrition 36.5 (2017): 1187-1196.