Sa alaptam pana la adanci batraneti?

dreptul la ura al mamelor care alapteaza prelungit fata de mamele care aleg sa alapteze moderat

  1. alaptatul excesiv
Rating: 4.3/5. Din 19 voturi.
Please wait...

In primavara am tinut un workshop de nutritie pediatrica in care timp de 2 ore am prezentat succint ce trebuie sa stie o mama despre alimentatia piticotului cam pana pe la 2-3 ani.

 

Recent m-am intalnit cu una dintre prietenele mele prezente la acel workshop. Si practic tot ce a retinut din gramada de informatie prezentata a fost ca alaptatul peste 12 luni creste riscul de cancer mamar. Tot restul s-a sters cu buretele. Asta a socat-o maxim si m-a dat direct pe mute dupa ce am contrazis celebra recomandare a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) care recomanda alaptatul pana la/peste 2 ani – recomandare menita sa incurajeze femeile din tarile civilizate sa alapteze, iar pe cele din tarile in curs de “civilizare” sa continue sa alapteze in ciuda adoptarii treptate a obiceiurilor reproductive asociate civilizarii.

 

Dar nu este vorba despre tupeu ci despre faptul ca in ultimii ani am lucrat zi de zi cu foarte multe paciente cu cancer mamar care au alaptat, multe dintre acestea prelungit. Si am tinut sa prezint aceasta observatie clinica directa in acel workshop live cu aproape 200 de mame dintre care majoritatea alaptau/ alaptasera sau isi doreau sa alapteze pana la 2 ani din doua motive:

 

  1. moderatie – pentru ca in ultimii ani multe mame tin mortis sa alapteze prelungit ignorand cum se simt fizic si emotional in timp ce fac asta – sunt din ce in ce mai stresate, au tulburari de somn, mamanca ce apuca pe fuga, se ingrasa si sunt din ce in ce mai extenuate in timp ce au grija de toti si de toate mai putin de propria sanate – si pentru ca am lucrat personal pe nutritie oncologica cu multe femei tinere care au alaptat prelungit, realitate clinica pe care o vedem de cativa ani incoace atat eu cat si colegi din alte tari in ciuda faptului ca stim ca alaptatul este un factor de protectie pentru cancerul mamar.
  2. respect – pentru ca diverse mame care alapteaza prelungit isi exerseaza dreptul la ura atacand direct mamele care aleg sa alapteze moderat.

 

Moderatie. Respect.

 

Respect fata de mamele care aleg cu propriul creier in contextul propriei vieti sa alapteze mai putin decat recomandarile generale sau decat alte mame care au decis ca mamele care nu au inteles ca alaptatul prelungit este panaceu trebuie atacate personal si convertite cu forta.

 

Azi toata lumea pare la doar un click distanta de a fi expert in orice. Majoritatea se pricepe la tot. Opinia generala, populara, cunoscuta de majoritatea primeaza. Iar toate partile din individ care nu incap in patul lui Procust sunt aratate cu degetul intr-o lume in care dreptul la ura este deghizat in dreptul de a-ti da cu parerea.

 

Recomandarea OMS este valabila pentru toate tarile din lume: daca in multe dintre tarile sarace unii copii nu au acces la alta sursa de hrana, in cele bogate unii copii nu au acces la alta mama – mama proprie si personala trebuind uneori sa revina la serviciu chiar si la 3-6 luni dupa nastere chiar si in tarile cele mai civilizate.

 

Extremele sunt nocive si – ca de obicei cand vine vorba de factori de risc asociati in vreun fel cu vreunul dintre multele tipuri de cancer – povestea este mult mai complicata decat pare la prima vedere cand vine vorba despre legatura dintre alaptatul prelungit si cancerul mamar. (Michels si colab., 1996; van den Brandt si colab., 2002; Yang si Jacobsen, 2008)

 

Studiile epidemiologice care indica impactul protector al alaptatului in preventia cancerului mamar explica asta fie prin modificarile histologice ale sanului pe parcursul alaptatului, fie prin scaderea numarului de ovulatii, fie prin modificarile hormonale adaptative care sustin alaptatul. Dar multe mame au ciclu pe parcursul alaptatului, modificarile histologice ale sanului pe parcursul alaptatului nu sunt neaparat pozitive, iar secretia de prolactina – unul dintre principalii hormoni implicati atat in lactatie cat si in etiologia cancerelor mamare – poate fi dereglata de alaptat. (Gustbée si colab. 2013)

 

Cele mai puternice dovezi de validitate stiintifica – analizele sistematice (sistematic reviews) care au analizat impactul alaptatului asupra riscului de cancer mamar sustin ca alaptatul in sine poate asocia o usoara scadere a riscului de cancere mamare inainte de menopauza. (Bernier si colab., 2000; Lipworth, Bailey si Trichopoulos, 2000, Nelson si colab., 2012)

 

Iar meta-analizele – urmatoarele ca nivel de validitate stiintifica dupa sistematic reviews – arata ca scaderea riscului apare mai ales pentru cancerele triplu negative si BRCA1 – cancere mamare agresive diagnosticate de obicei inainte de menopauza.  (Islami si colab., 2015, Friebel si colab., 2014)

 

Totusi majoritatea pacientelor diagnosticate cu cancer inainte de menopauza au alaptat. Si multe dintre acestea mult.

 

Putinele studii observationale – studii care doar ridica semne de intrebare legate de factori de risc – care au analizat impactul alaptatului cu durata prelungita asupra riscului inital de a face boala, de a recidiva si de a supravietui in cazul pacientelor diagnosticate cu cancer mamar indica faptul ca relatia dintre alaptatul prelungit si cancerul mamar nu este atat de clara:

 

  • alaptatul cu durata totala de peste 25 luni (per toti copiii unei femei, nu per copil) poate asocia un risc mai crescut de cancer mamar in perioada de menopauza (Tessaro si colab., 2003)
  • alaptatul sub 12 luni este protectiv, iar alaptatul peste 12 luni poate creste riscul de cancer mamar (Giudici si colab., 2017)
  • riscul de cancer mamar este crescut daca primul alaptat incepe la varsta mai inaintata sau daca alaptatul este prelungit (Ilic, Vlajinac si Marinkovic, 2015)
  • alaptatul de lunga durata creste riscul de cancer mamar, femeile care alapteaza prelungit prezentand la diagnostic tumori mai agresive (Makama si colab., 2017)
  • pacientele diagnosticate cu cancer mamar care isi alaptasera primul copil peste 12 luni care au avut secretie excesiva de lapte au prezentat un risc dublu de metastaze (Gustbée si colab. 2013)
  • alaptatul de lunga durata este asociat cu o scadere a mortalitatii doar in cazul pacientelor cu mai putin de 2 copii si normoponderale (IMC < 25), asociere protectiva care dispare in cazul pacientelor cu cancer mamar supraponderale sau obeze (Connor si colab., 2017)

 

Asta nu inseamna ca pacientele cu cancer au facut cancer pentru ca au alaptat mult ci ca desi alaptatul este factor de protectie pentru cancerul mamar, la un moment dat se pare ca se rupe filmul.

 

Incidenta cancerului mamar asociat sarcinii si alăptatului a crescut in ultimii ani datorita faptului ca din ce in ce mai multe femei nasc dupa varsta de 30-35 de ani. (Ulery și colab., 2009)

 

Mortalitatea este insa mai mare in cazul pacientelor diagnosticate pe perioada alăptatului comparativ cu a femeilor diagnosticate pe parcursul sarcinii, (Johansson și colab., 2011) cercetatorii considerand cancerul mamar diagnosticat in perioada alaptatului ca boala distincta, mult mai agresiva decat cancerul mamar diagnosticat pe parcursul sarcinii. (Lyons și colab., 2009; Lee și colab., 2017)

 

Orice semn clasic asociat cancerului mamar care apare pe parcursul sarcinii, in primul an dupa naștere sau oricand pe perioada alăptatului cu durata mai lunga de un an care nu se remite in maxim 2-4 saptamani ar trebui evaluat clinic și imagistic de propriul ginecolog sau de un medic chirurg specializat în chirurgie oncologica mamara:

 

  • masa nedureroasa de consistenta ferma, nou aparuta in zona mamara sau axilara
  • ingrosarea, indurarea sau inrosirea pielii unuia dintre sani
  • marirea unuia dintre sani pană la asimetrizarea acestuia
  • retractia mamelonului, scurgeri mamelonare sanghinolente

 

Alaptatul este benefic atat pentru mama cat si pentru copil, recomandarea alaptatului referindu-se insa la alaptat in sine – “ever breastfeeding” – nu la alaptat prelungit. (Anothaisintawee si colab., 2013; Lambertini si colab., 2016)

 

Chiar si definitia cuvantului “prelungit” este stabilita arbitrar de la un studiu la altul, majoritatea studiilor analizand legatura dintre alaptatul prelungit si cancerul mamar fie in comparatie cu femeile care nu au nascut, fie cu mamele care nu au alaptat.

 

Recomandarea este “sa alaptezi mai mult” dar nu este definit clar ce inseamna mai mult nici din punct de vedere pediatric, nici din punct de vedere oncologic. Nu stim daca beneficiile alaptatului cu privire la cancerul mamar raman valabile si in cazul alaptatului de lunga durata. Este doar o extrapolare.

 

Alaptatul exclusiv pana la 6 luni este foarte sanatos, alaptatul intre 6-12 luni poate ajuta copilul sa se dezvolte adecvat fizic si emotional, insa alaptatul intre 12-36 luni nu mai are nici un impact nutritional atat timp cat copilul are alimentatia complet diversificata.

 

Copilul in varsta de 1-3 ani invata treptat ca alaptatul poate fi modul in care isi tine mama langa el, intarcarea devenind din ce in ce mai dificila cu cat copilul avanseaza in varsta. Alaptatul prelungit poate invata copilul pur experiential rezultatul asocierii dintre mancat si disconfort, putand contribui pe termen lung la cresterea tendintei de a manca emotional in situatii de stres.

 

Impactul faptului ca o femeie a alaptat sau nu poate fi pozitiv sau negativ in functie de o multitudine de factori: durata alaptatului cat si de varsta la primul ciclu, cat timp a trecut intre primul ciclu si prima nastere, numarul de nasteri, avorturi, anticonceptionale, varsta la menopauza, terapie de substitutie hormonala, consum de alcool, fumat, obezitate sau diete care mai de care mai extreme care i-au dereglat secretia de estrogeni, expunere excesiva la poluare si xenoestrogeni, stres. Astfel alaptatul poate fi protectiv, alaptatul excesiv poate fi nociv. Cancerul mamar este o boala cu etiologie plurifactoriala.

 

Si este cu “poate fi” nu este cu “este” pentru ca factorii de risc nu cauzeaza boala de unii singuri ci doar coroborati cu alti factori de risc specifici fiecarei paciente in parte. Un factor de protectie sau de risc nu inseamna 100% nici ca vei fi protejata, nici ca vei face boala 100%. Este o corelatie nu o cauza.

 

Daca alaptezi prelungit si prezinti oboseala, stres, tulburari de somn, crestere ponderala sau diverse carente in alimentatie, dereglari hormonale sau modificari locale la nivelul unuia dintre sani sau la nivelul axilei – mergi să îți faci măcar o ecografie la un medic imagist specialist in detectia precoce a cancerului mamar.

 

Decizia de a continua sa alaptezi prelungit iti apartine, si incearca sa o iei rational in functie de cum te simti tu psihic si fizic, nu in functie de recomandarea generala OMS de a alapta pana la doi ani sau in functie de experienta altor mame. Sanatatea ta este extrem de importanta pentru copil, nu numai sanatatea copilului pentru tine.

 

Asa ca decide cu propriul tau creier in contextul propriei tale vieti si ai incredere ca si alte mame sunt suficient de inteligente pentru a decide pentru ele in contextul propriilor vieti.

 

Modul agresiv prin care unele mame care alapteaza prelungit aleg sa atace mamele care alapteaza moderat nu ajuta pe nimeni cu nimic si este o dovada de lipsa de respect.

 

Studii citate

 

Anothaisintawee, Thunyarat, et al. “Risk factors of breast cancer: a systematic review and meta-analysis.” Asia Pacific Journal of Public Health 25.5 (2013): 368-387.

 

Bernier, M. O., et al. “Breastfeeding and risk of breast cancer: a meta-analysis of published studies.” Human Reproduction Update 6.4 (2000): 374-386.

 

Connor, Avonne E., et al. “Pre-diagnostic breastfeeding, adiposity, and mortality among parous Hispanic and non-Hispanic white women with invasive breast cancer: the Breast Cancer Health Disparities Study.” Breast cancer research and treatment 161.2 (2017): 321-331.

 

Friebel, Tara M., Susan M. Domchek, and Timothy R. Rebbeck. “Modifiers of cancer risk in BRCA1 and BRCA2 mutation carriers: a systematic review and meta-analysis.” JNCI: Journal of the National Cancer Institute 106.6 (2014).

 

Giudici, Fabiola, et al. “Breastfeeding: a reproductive factor able to reduce the risk of luminal B breast cancer in premenopausal White women.” European Journal of Cancer Prevention 26.3 (2017): 217-224.

 

Gustbée, Emma, et al. “Excessive milk production during breast-feeding prior to breast cancer diagnosis is associated with increased risk for early events.” SpringerPlus 2.1 (2013): 298.

 

Ilic, M., Vlajinac, H., & Marinkovic, J. (2015). Breastfeeding and risk of breast cancer: Case-control study. Women & health55(7), 778-794.

 

Islami, F., et al. “Breastfeeding and breast cancer risk by receptor status—a systematic review and meta-analysis.” Annals of Oncology 26.12 (2015): 2398-2407.

 

Johansson, Anna LV, et al. “Increased mortality in women with breast cancer detected during pregnancy and different periods postpartum.” Cancer Epidemiology and Prevention Biomarkers20.9 (2011): 1865-1872.

 

Lee, G. E., Mayer, E. L., & Partridge, A. (2017). Prognosis of pregnancy-associated breast cancer. Breast cancer research and treatment163(3), 417-421.

 

Lyons, T. R., Schedin, P. J., & Borges, V. F. (2009). Pregnancy and breast cancer: when they collide. Journal of mammary gland biology and neoplasia14(2), 87-98.

 

Lambertini, Matteo, et al. “Reproductive behaviors and risk of developing breast cancer according to tumor subtype: A systematic review and meta-analysis of epidemiological studies.” Cancer treatment reviews 49 (2016): 65-76.

 

Lipworth, Loren, L. Renee Bailey, and Dimitrios Trichopoulos. “History of breast-feeding in relation to breast cancer risk: a review of the epidemiologic literature.” Journal of the National Cancer Institute 92.4 (2000): 302-312.

 

Makama, M., et al. “An association study of established breast cancer reproductive and lifestyle risk factors with tumour subtype defined by the prognostic 70-gene expression signature (MammaPrint®).” European Journal of Cancer 75 (2017): 5-13.

 

Michels, Karin B., et al. “Prospective assessment of breastfeeding and breast cancer incidence among 89 887 women.” The Lancet 347.8999 (1996): 431-436.

 

Nelson, Heidi D., et al. “Risk Factors for Breast Cancer for Women Aged 40 to 49 YearsA Systematic Review and Meta-analysis.” Annals of internal medicine 156.9 (2012): 635-648.

 

Tessaro, Sérgio, et al. “Breastfeeding and breast cancer: a case-control study in Southern Brazil.” Cadernos de Saúde Pública19.6 (2003): 1593-1601.

 

Ulery, MaryAnn, et al. “Pregnancy‐Associated Breast Cancer: Significance of Early Detection.” Journal of Midwifery & Women’s Health 54.5 (2009): 357-363.

 

van den Brandt, P. A., and R. A. Goldbohm. “Breast cancer and breastfeeding: collaborative reanalysis of individual data from 47 epidemiological studies in 30 countries, including 50302 women with breast cancer and 96973 women without the disease. Collaborative Group on Hormonal Factors in Breast Cancer.” Lancet 360.9328 (2002): 187-195.

 

Yang, Li, and Kathryn H. Jacobsen. “A systematic review of the association between breastfeeding and breast cancer.” Journal of women’s health 17.10 (2008): 1635-1645.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.