Alimentatie sanatoasa – sfatul lunii iunie

  1. exces fructe
Rating: 5.0/5. Din 1 vot.
Please wait...

Pentru sanatatea dvs. evitati excesul de fructe.

 

Stiu ca mesajele generale din media care incep cu “pentru sanatatea dvs.” se continua de obicei cu mesaje de genul: consumati minim 2 litri de lichide. Si desi pur de dragul distractiei am putea inlocui cuvantul “lichide” cu bere, vodca, sprit, proseco, mohito, ciorba, cola light, limonada cu ghimbir, zer, bors, otet sau  cafea – acum nu ma refer la cu ce am putea inlocui cuvantul lichide din mult promovatul mesaj media menit sa ne determine sa ne hidratam.

 

In acest articol vreau sa discut despre acest subiect aproape tabu: consumul excesiv de fructe.

 

Si pare aproape tabu, deoarece fructele sunt intruchiparea a tot ce poate fi mai sanatos: sunt pline de vitamine, minerale, fibre, si tot felul de substante benefice pentru sanatatea umana si au gust foarte bun daca sunt in sezonul lor normal de crestere.

 

Totusi consumul excesiv de fructe – fie prin consumul frecvent de sucuri de fructe, fie prin consumul de cantitati mari de fructe la o singura masa – are efecte nocive pentru sanatatea umana. Permiteti-mi sa vi le explic pe rand:

 

  1. Care este impactul metabolic al consumului de suc fresh de fructe?

 

Sucurile fresh de fructe sunt promovate ca alimente foarte sanatoase, mai sanatoase chiar si decat fructele din care sunt facute. Dar sucurile de fructe sunt mai putin sanatoase decat fructele din care provin cel putin pentru ca nu contin fibre alimentare. Si, pe de alta parte, chiar si sucurile in care se pastreaza sau se readauga fibrele – una e sa mananci o portocala, si cu totul altceva sa bei dintr-odata sucul a 2-3-4 portocale.

 

Un fresh de fructe consumat ocazional nu pune probleme de sanogenitate, dar consumul frecvent poate avea un impact metabolic nociv datorita excesului de fructoza.

 

Fructoza are o metabolizare diferita de glucoza chiar de la nivel intestinal – unde are propriul transportor transmembranar GLUT5 care transporta fructoza fara consum de energie = fructoza se absoarbe complet la nivel intestinal, neexistand mecanism care sa opreasca absorbtia ei in cazul consumului excesiv (1), ceea ce genereaza rapid efecte metabolice si neurofiziologice.

 

In cazul unui aport moderat de fructe – 2-3 fructe/zi consumate ca desert la sfarsitul unei mese si nu ca sucuri baute dimineata pe stomacul gol, ca gustari intre mese sau ca mese doar de fructe – cantitatile mici de fructoza sunt transformate in enterocit in lactat, contribuind ca sursa energetica primara in timpul digestiei intestinale.

 

Dar in cazul unui aport excesiv de fructe, fructoza este transportata hepatic unde nu poate fi folosita ca si sursa de glucoza decat atunci cand nu a existat aport concomitent de glucoza (pentru ca glucokinaza – enzima care ar putea introduce fructoza in ciclul de reactii prin care ar fi transformata in energie – are afinitate foarte scazuta pentru fructoza).

 

Iar fructele contin concomitent si glucoza motiv pentru care hepatocitul transforma preponderent fructoza in exces in grasime (+ acid uric) si nu in energie folosibila de celula.

 

metabolizarea fructozei

 

Datorita modului in care metabolizam fructoza, consumul excesiv de fructe sau sucuri de fructe poate duce in timp la:

 

  • cresterea nivelului sangvin de acid uric (2), colesterol VLDL si trigliceride (3)
  • steatoza hepatica (4)

 

2. Care este impactul neurofiziologic al meselor doar de fructe?

 

Totusi nu toata lumea consuma fructe in exces. Insa consumul lor ca suc de fructe dimineata pe stomacul gol fara nici un alt aliment sau ca un simplu fresh in locul unei mese complete, ca gustari intre mese sau ca mese doar de fructe genereaza neurofiziologic nevoia de a manca in exces deoarece fructoza:

 

  • stimuleaza secretia hormonului de pofta de mancare (grelina)
  • deregleaza secretia hormonilor de satietate intra- si inter prandiala (5)

 

O masa doar de fructe te face sa-ti fie mai foame si iti scade capacitatea de perceptie a satietatii – deci fructe goale poti manca atat cat te tine burta – pentru ca singura senzatie de satietate asociata unei mese doar de fructe este cea mecanica generata de umplerea stomacului.

 

In schimb, aportul fructelor in cadrul unei mese mixte ce contine si proteine, acizi grasi si fibre alimentare este benefic pentru ca tocmai aceste substante inhiba secretia hormonului de pofta de mancare si stimuleaza secretia hormonilor de satietate.

 

Iar daca faci parte dintre cei ce inca au credinta promovata de la Montignac citire ca fructele trebuie mancate intre mese – exact ca in bancul din ’88 cu Florin Piersic si castravetele – verifica te rog daca mai ai pancreas.

 

Daca mai ai, stai linistit(a): poti manca fructele la masa pentru ca amilaza pancreatica este singura enzima capabila sa distruga amidonul crud – enzima secretata de pancreas la pachet cu lipaze si proteaze (adica tot ce ai nevoie sa digeri o masa de cartofi cu carne si muraturi sau una de plachie de peste cu legume si o salata de fructe la desert).

 

Enzimele secretate de stomac nu au nici o treaba cu digestia fructelor, in stomac nu fermenteaza absolut nimic, iar biodisponibilitatea substantelor benefice din fructe nu este crescuta de consumul fructelor la mese doar de fructe sau de sucuri de fructe dimineata pe stomacul gol la magicul interval de 30′ inainte de orice masa ca sa ….. naiba stie sa ce….. pentru ca avem atatia nutritionisti autoinventati in fabrici de diplome care isi dau cu parerea azi, ca pare incredibil cum naiba am putut creste mancand tocanita de carne cu cartofi si fructe la masa si inca mai dam din maini si din picioare.

 

Cu cat sunt mai traznite cu atat devin mai virale si mai acceptate explicatiile inventate ca panaceu la orice.

 

Totusi cand vine vorba de sanatate – in ciuda lipsei de exotism si de wow – mai mult nu inseamna mai bun.

 

 

Studii citate
1. Hirsh, Andrew J., and Christopher I. Cheeseman. “Cholecystokinin decreases intestinal hexose absorption by a parallel reduction in SGLT1 abundance in the brush-border membrane.” Journal of Biological Chemistry 273.23 (1998): 14545-14549.

2. Kakutani-Hatayama, Miki, et al. “Nonpharmacological Management of Gout and Hyperuricemia Hints for Better Lifestyle.” American Journal of Lifestyle Medicine(2015): 1559827615601973.

3. Basciano, Heather, Lisa Federico, and Khosrow Adeli. “Fructose, insulin resistance, and metabolic dyslipidemia.” Nutrition & metabolism 2.1 (2005): 1.

4. Dekker, Mark J., et al. “Fructose: a highly lipogenic nutrient implicated in insulin resistance, hepatic steatosis, and the metabolic syndrome.” American Journal of Physiology-Endocrinology and Metabolism 299.5 (2010): E685-E694.

5. Teff, Karen L., et al. “Dietary fructose reduces circulating insulin and leptin, attenuates postprandial suppression of ghrelin, and increases triglycerides in women.” The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism 89.6 (2004): 2963-2972.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.