Alimentatie sanatoasa – sfatul lunii mai

  1. lactate integrale versus lactate degresate
Evaluare: 5.0. Din 1 vot.
Please wait...

Mananca lactate integrale!

Campania “Body by Milk” lansata in 2006 de producatorii americani de lapte – campanie menita sa incurajeze adolescentii sa consume lapte degresat in loc de sucuri racoritoare –  a fost una dintre ultimele campanii in favoarea lactatelor degresate inainte de intoarcerea la 180 de grade a parerii media despre lactate, care a virat viral spre titluri incediare gen “Untul este mai sanatos ca margarina”.

 

Asa ca omul de rand nutrit cu idei diametral opuse a ramas complet comfuz legat de ce naiba creste colesterolul. Si, probabil citind titlul ai impresia ca si eu sustin ca untul este mai sanatos decat margarina.

 

Si ai dreptate, doar ca la fel de partial precum lactatele partial degresate, adica untul este mai sanatos decat margarina, dar nu pentru ca untul in sine este sau nu sanatos ci pentru ca margarina in sine este nesanatoasa.

 

Comparand orice lucru cu un lucru complet nesanatos, primul pare cel putin un pic mai sanatos.

 

Dar excesul de orice este nesanatos, deci untul este sanatos doar in cantitati foarte moderate si doar pentru persoanele al caror corp secreta enzimele necesare metabolizarii lui, sau pentru persoanele care nu au diverse patologii in care este implicata secretia de estrogen a glandelor suprarenale.

 

Motivatia pentru care recomand lactatele integrale in defavoarea celor degresate are legatura cu tipul de grasimi saturate continute de lactate,  nu cu colesterolul (pe care organismul poate sa si-l faca si singur din glucide chiar in cazul unui aport de grasimi zero – pur si simplu pentru ca organismul uman are nevoie de colesterol ca sa functioneze) si nici cu numarul de calorii.

 

Daca nu stii fiziologia digestiei si biochimia grasimilor saturate este extrem de simplu sa spui grasimile saturate sunt responsabile de toate relele din lume. Doar ca exista mai multe tipuri de grasimi saturate asa cum exista mai multe nuante de blond care sunt corelate sau nu cu nivelul de inteligenta atat al blondele native cat si al satenelor undercover.

 

Grasimile pot fi clasificate:

 

  1. in functie de absenta/ prezenta legaturii duble carbon-carbon – in saturate/ nesaturate – si am fost invatati ca cele nesaturate sunt mai sanatoase la fel cum suntem invatati ca suplimentele omega 3-6-9 sunt mai bune decat suplimentele omega 3 (ceea ce pare chiar logic, nu?);
  2. in functie de lungimea lantului de carbon – in grasimi cu lant scurt, mediu si lung – si aici nu am fost invatati nimic, pentru ca cine ne invata de obicei stie SEO si marketing, nu fiziologie.

 

Atat grasimile saturate cat si cele nesaturate pot avea lant scurt, mediu si lung.

 

Iar motivul pentru care recomand lactatele integrale in defavoarea celor degresate este ca lungimea lantului de carbon este esentiala pentru modul in care grasimea respectiva – saturata sau nu – va fi digerata, absorbita la nivel intestinal, si folosita la nivel celular.

 

Grasimile saturate continute in lactate au lant scurt sau mediu ceea ce inseamna ca:

 

  • sunt singurele grasimi a caror digestie incepe la nivel gastric sub actiunea lipazei linguale si gastrice, avand deci absorbtie intestinala este extrem de rapida – fapt esential atat in cazul nou-nascutilor si al bebelusilor alaptati exclusiv, cat si in cazul pacientilor cu insuficienta pancreatica precum cei cu pancreatita cronica, (1), (2)
  • patrunderea lor in mitocondrie nu necesita transportorul carnitina, acestea fiind capabile sa strabata ambele membrane mitocondriale chiar si in caz de deficit de carnitina sau efort fizic intens; (3)
  • majoritatea au lant impar de atomi de carbon ceea ce inseamna ca pot intra direct in ciclul Krebs pentru ardere completa si generare de ATP – cercetatorii considerand deci ca este incorect sa luam la pachet astfel de acizi grasi saturati pentru ca nu toate grasimile saturate sunt metabolizate la fel de benefic ca si grasimile cu lant impar de atomi de carbon din lapte. (4)

 

Astfel -datorita lungimii lantului de carbon al acizilor grasi saturati din lapte- aportul moderat de lactate integrale poate contribui la:

 

  1. scaderea riscului de boli cardiovasculare (5)
  2. scaderea riscului de cancer de colon (6)
  3. scaderea riscului de diabet (7)
  4. scaderea adipozitatii, (8) mai ales a celei localizate visceral, (9)
  5. cresterea performantei sportive – cacao cu lapte fiind bautura post-antrenament de electie in nutritia sportiva.(10)

 

Si da, acum cativa ani cacao asta era recomandat sa fie facuta cu lapte degresat, ca asa ne zicea cercetatoru’ britanic.

 

Dar la conferinta de nutritie la care am participat in septembrie 2015 la Universitatea din Cambridge organizata pentru doctorii in nutritie din Europa, Nita Forouhi a prezentat detaliat faptul ca nu prea au gasit argumente stiintifice care sa sustina lactatele degresate pe care le-au recomandat atatia ani la randul, si ca studiile realizate recent asupra impactului consumului de lactate integrale – mai ales cele fermentate – “par” incredibil de pozitive.

 

De cand si celebrii cercetatori britanici au descoperit ca grasimea din lactatele integrale este benefica pentru sanatate, incet incet marketingul industriei alimentare a inceput sa vireze inapoi spre lactatele integrale.

 

Doar ca, fiind o masinarie economica gigantica, o sa le ia ceva pana cand vor renunta sa mai joace trucul cu politistul bun si politistul rau ca sa iasa totusi ceva din bugetul lor de marketing.

 

Si pentru ca decizia de cumparare si consum a majoritatii depinde de campaniile lor de marketing, si majoritatii o sa-i ia ceva pana va renunta sa mai consume lactate degresate.

 

Probabil ar dura un pic mai putin daca, in loc de Beckham, data viitoare l-ar implica in campanie pe Federer.

 

Studii citate:

(1) Bernbäck, S., Lars Bläckberg, and Olle Hernell. “The complete digestion of human milk triacylglycerol in vitro requires gastric lipase, pancreatic colipase-dependent lipase, and bile salt-stimulated lipase.” Journal of Clinical Investigation 85.4 (1990): 1221.

(2) Duggan, Sinead N., et al. “Chronic pancreatitis: A diagnostic dilemma.” World journal of gastroenterology 22.7 (2016): 2304.

(3) Kerner, Janos, and Charles Hoppel. “Fatty acid import into mitochondria.”Biochimica et Biophysica Acta (BBA)-Molecular and Cell Biology of Lipids1486.1 (2000): 1-17.

(4) Dawczynski, Christine, et al. “Saturated fatty acids are not off the hook.”Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases 25.12 (2015): 1071-1078.

(5) Drehmer, Michele, et al. “Total and Full-Fat, but Not Low-Fat, Dairy Product Intakes are Inversely Associated with Metabolic Syndrome in Adults.” The Journal of nutrition 146.1 (2016): 81-89.

(6) Larsson, Susanna C., Leif Bergkvist, and Alicja Wolk. “High-fat dairy food and conjugated linoleic acid intakes in relation to colorectal cancer incidence in the Swedish Mammography Cohort.” The American journal of clinical nutrition 82.4 (2005): 894-900.

(7) Sluijs, Ivonne, et al. “The amount and type of dairy product intake and incident type 2 diabetes: results from the EPIC-InterAct Study.” The American journal of clinical nutrition 96.2 (2012): 382-390.

(8) Kratz, Mario, Ton Baars, and Stephan Guyenet. “The relationship between high-fat dairy consumption and obesity, cardiovascular, and metabolic disease.”European journal of nutrition 52.1 (2013): 1-24.

(9) Holmberg, Sara, and Anders Thelin. “High dairy fat intake related to less central obesity: A male cohort study with 12 years’ follow-up.” Scandinavian journal of primary health care 31.2 (2013): 89-94.

(10) Lunn, William R., et al. “Chocolate milk and endurance exercise recovery: protein balance, glycogen, and performance.” Med Sci Sports Exerc 44.4 (2012): 682-91.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.