Cu toate că scăderea LDL-colesterolului este Tatăl Nostru în cardiologia preventivă de zeci de ani, medicamentele pentru scăderea LDL-colesterolului scad doar LDL-colesterolul. Și atât.
Superficialitatea (sau, mai frumos spus, medicina bazată pe eminență) și lenea (sau, mai frumos spus, lipsa de implicare a pacienților în îmbunătățirea propriei stări de sănătate) susțin profitul farma din produse pentru dislipidemie (sau, mai frumos spus, vânzarea de medicamente pentru prevenția bolilor cardiovasculare prin scăderea colesterolului).
De ce scăderea LDL-colesterolului nu garantează rezultate clinice
Dacă te scarpini în creierii capului întrebându-te “- Cum adică: ‘Și atât.???'” este important să reții că scăderea LDL-colesterolului și atât nu ajută majoritatea persoanelor să prevină mai nimic:
- în cazul statinelor beneficiul clinic absolut este de 10% = pe românește 90 din 100 de persoane iau medicamentul degeaba plătind în medie 100 de lei pe lună pentru obținerea potențială de efecte secundare (Collins și colab., 2016)
- în cazul elocumabului beneficiul clinic absolut este de doar 1,5% în plus față de statine = pe românește: 65 din 66 de persoane iau medicamentul degeaba, plătind 1000 de euro pe lună pentru obținerea potențială de efecte secundare (Sabatine și colab., 2017)
44 de studii randomizate controlat indică faptul că scăderea LDL-colesterolului nu asociază scăderea mortalității, (DuBroff, 2017) diferența de supraviețuire între persoanele cu risc cardiovascular crescut care iau statine comparativ cu cele care nu iau statine fiind practic de doar 4 zile. (Kristensen, Christensen și Hallas, 2015)
Ce arată studiile despre scăderea LDL și mortalitate
În plus față de aceste rezultate, unii au tendința să uite sau să ignore studiul randomizat controlat publicat în 2007 în New England Journal of Medicine, studiu realizat pe 15.067 persoane cu risc cardiovascular crescut. Acest studiu a fost oprit în desfășurare cu toate că medicamentul testat a fost foarte eficient, asociind o creștere cu 72,1% a HDL-colesterolului și o scădere cu 24,9% a LDL-colesterolului. Doar că în ciuda îmbunătățirii profilului lipidic, rezultatul clinic a fost creșterea mortalității. (Barter și colab., 2007)
Speranța că scăderea LDL-colesterolului scade mortalitatea de cauză cardiovasculară este contrazisă de dovezile științifice disponibile actual – dovezi pe care le puteți citi dând click pe linkurile citate. Totuși, speranța moare ultima, ajutând între timp:
De ce concentrarea exclusivă pe LDL este comodă pentru toată lumea
- cercetarea în căutare de finanțare – să stea liniștită că virgulă contribuie la salvarea omenirii de moarte prin boli cardiovasculare – și asta îi iese pentru că scopul declarat este descoperirea de medicamente noi pentru scăderea colesterolului, nu neapărat îmbunătățirea sănătății pacientului
- prescripția medicală făcută pe pilot automat, fără personalizare reală – să stea liniștită că a recomandat cumva, ceva pacientului – și asta îi iese pentru că scopul devine scrierea rețetei, nu îmbunătățirea sănătății pacientului
- distribuția farmaceutică orientată spre vânzări – să stea liniștită că și-a făcut planul de vânzări pe ziua de azi – și asta îi iese pentru că scopul este vânzarea medicamentelor, nu îmbunătățirea sănătății pacientului
- pacientul fără chef și timp de a investi nimic altceva decât bani în propria sănătate – să stea liniștit că virgulă contribuie la propria sănătate cumpărând de la farmacie rețeta recomandată de medic pe baza studiilor realizate de cercetători. Și asta îi iese pentru că scopul este luarea pastilei sau administrarea injecției, nu îmbunătățirea stării pacientului pentru că el nu se identifică cu statutul de “pacient”. El e George, Maria sau Costel, persoana nu “pacient” și a făcut tot ce i s-a spus să facă: a fost la medic, a primit rețetă, a luat pastilele. End of story.
Toată lumea este calmă și liniștită: reușim să scădem LDL-colesterolul. Asta cu scăderea lu’ LDL e bifată, ne iese. Cel puțin pe hârtie. (Diamond și Ravnskov, 2015)
Doar că virgulă calmul și liniștea tuturor acestor verigi din sistem – care îi includ pe George, Maria și Costel – costă sănătatea și calitatea vieții “pacientului George, Maria sau Costel”, fără a le aduce vreun alt beneficiu în afară de scăderea lu’ bad-bad-bad LDL’u. (de Lorgeril și Rabaeus, 2015)
Analizele de sânge pot arăta bine pe hârtie, în timp ce restul tabloului clinic se deteriorează. Un stil alimentar bazat pe fast-food, fumat și stres cronic nu este compensat de un LDL “frumos” pe rezultatul de laborator.
Riscul cardiovascular real este plurifactorial
Riscul cardiovascular este plurifactorial, scăderea LDL-ului reprezentând doar o singură necunoscută dintr-o ecuație cu foarte multe alte chestii ultracunoscute pe care NU vrem, NU putem, NU dorim, NU avem timp, NU este ușor, NU este comod – NU avem chef să le adresăm azi:
- persoanele normoponderale sedentare au un risc cardiovascular mai crescut decât persoanele supraponderale care practică regulat sport (Pandey, Berry și Lavie, 2015; Mainous III și colab., 2019)
- fumatul crește riscul cardiovascular, dar riscul scade treptat după renunțarea la fumat (Aune și colab., 2018; 2019)
- fumatul de narghilea crește riscul cardiovascular (Bhatnagar și colab., 2019)
- fumatul de țigări electronice contribuie la creșterea riscului cardiovascular atât prin aportul de substanțe toxice, cât și prin scăderea șanselor de a te lăsa efectiv de fumat (Glantz și Bareham, 2018)
- insomnia crește riscul cardiovascular (Sofi și colab., 2014; Fernandez-Mendoza, 2019)
- depresia și anxietatea în sine cresc riscul cardiovascular (Wulsin și Singal, 2003; Suls și colab., 2018), asta lăsând complet la o parte faptul că persoanele diagnosticate cu hipercolesterolemie familială prezintă oricum un nivel mai ridicat de depresie și anxietate. (Akioyamen și colab., 2018) Din fericire însă, psihoterapia poate contribui la scăderea mortalității de cauză cardiovasculară în cazul persoanelor cu risc cardiovascular crescut. (Richards și colab., 2018)
- sindromul metabolic crește riscul cardiovascular (Mottillo și colab., 2010)
- steatoza hepatică crește riscul cardiovascular (Targher, Day și Bonora, 2010)
- obezitatea crește riscul cardiovascular (Eckel și colab., 2016)
- în cazul persoanelor normoponderale cu risc cardiovascular crescut, grăsimea în exces depozitată pe abdomen crește riscul cardiovascular (Coutinho și colab., 2011)
- slăbitul de dragul slăbitului, prin diete extreme și neechilibrate, afectează metabolismul pe termen lung și crește riscul cardiovascular (Chaston și Dixon, 2008; Lavie și colab., 2016)
- iar persoanele prea slabe, cu prea puțină grăsime, prezintă un risc cardiovascular crescut (Chehab, 2008)
Aceste chestii ultracunoscute le adresăm luni. Următoarea luni că lunea asta avem altceva de făcut.
Sedentarismul, fumatul, insomnia, depresia, anxietatea, sindromul metabolic, steatoza hepatică, pancreasul lipomatos, grăsimea depozitată abdominal, greutatea scăzută prin pierdere de masă musculară și înfometare, obezitatea prin mâncat exagerat sau emoțional, sedentarismul, calitatea somnului și capacitatea de asertivitate ale pacientului George, Maria sau Costel sunt frecvent ignorate atât de George, Maria sau Costel, cât și de o parte din practica medicală prescriptivă. (Daniels, Pratt și Hayman, 2011; Vancheri și colab., 2016)
Și subliniez automatismele din practica prescriptivă pentru că la nivel internațional comunitatea medicală este împărțită: unii consideră statinele o opțiune de evitat datorită efectelor secundare, în timp ce alții consideră statinele salvarea oricărei persoane. (Rabaeus și colab., 2017; McCartney, 2012)
Diferența dintre medicație izolată și medicație + stil de viață sănătos
Pacientul cu risc cardiovascular primar sau secundar care își ia regulamentar medicația + își îmbunătățește adecvat alimentația + renunță la fumat + lucrează la sport, odihnă și asertivitate = obține scăderea LDL-colesterolului + scăderea riscului cardiovascular ± efecte secundare. Toate trei doar atât timp cât își administrează medicația și își practică stilul de viață și alimentația sănătoase.
Pacientul care doar își ia pastilele de 100 de lei sau care doar își administrează injecția de 1000 de euro, dar care nu își îmbunătățește calitatea vieții și a alimentației = obține doar scăderea LDL-colesterolului ± efecte secundare. Toate două doar atât timp cât își administrează medicația.
Scăderea riscului cardiovascular nu se obține fără îmbunătățirea stilului de viață și alimentație.
De ce recomandările bazate pe eminență nu sunt totuna cu dovezile științifice
Scăderea lu’ LDL trâmbițată cu surle și trâmbițe de diverse eminențe pe la congrese și conferințe – unde aburim doct audiența cu valori relative ascunzând sub preș valorile absolute – este modul în care continuă să fie promovate, fără personalizare reală, recomandări care nu țin cont de tabloul clinic complet al pacientului. Mai ales atunci când nici pacientul nu își bate capul cu îmbunătățirea propriei sănătăți.
Scăderea lu’ LDL ajută cercetătorul să aibă ce prezenta la congrese, ajută medicul să aibă ce recomanda și ajută farmacistul să aibă ce vinde. Doar că are zero beneficii pentru pacient fără sport, fără renunțat la fumat, fără slăbit de grăsime reală nu de apă chioară și mușchi, fără dezvoltarea pe termen lung de strategii mentale pentru a contracara condițiile de stres, și fără asumarea responsabilității de către George, Maria și Costel că este important să practice aceste comportamente PE VIAȚĂ.
Concluzie
Mortalitatea de cauză cardiovasculară este în floare la nivel mondial pentru că sănătatea cardiovasculară costă practicarea comportamentelor sănătoase alimentare și de stil de viață. Zi de zi.
Nepracticarea acestor comportamente nu poate fi compensată prin administrarea de medicamente.
Articol scris de Dr. Diana Artene, Nutriționist-Dietetician, Doctor în Oncologie.
