Ce înseamnă să te vindeci de cancer?

  1. cancer

În mediul online sunt promovate frecvent diverse strategii pseudo-oncologice de vindecare a cancerului pe baza de exemple de genul ”îl știu eu pe X sau Y care a ținut post negru, dietă ketogenică, a eliminat proteina animală, s-a alcalizat, a luat ciuperci sau prafuri de roci și tumora a dispărut.”

 

Deși cuvântul cancer acoperă o multitudine de localizări, afectări loco-regionale sau la distanță, imunohistochimii și mutații genetice – și deci evoluții și tratamente complet diferite de la un pacient la altul chiar și în cazul pacienților cu aceeași localizare – industria pseudo-oncologică vinde tot felul panacee bune la orice cancer.

 

Dar nu știm ce se întâmplă cu pacientul care apelează la ”medicina” complementaro-integrativă pentru că aceste sisteme pseudo-medicale nu sunt obligate prin lege să monitorizeze pacienții pe termen lung și să raporteze ce s-a întâmplat cu ei în urma dispariției tumorii. Doar presupunem că e de bine în funcție de nevoile emoționale și/sau financiare.

 

– Dar putem pune semnul egal între dispariția tumorii și vindecarea de cancer?

Științific, dispariția tumorii este denumită ”răspuns patologic complet” – iar în medicina alopată poate fi obținut chirurgical sau prin chimioterapie.

 

Ipoteza conform căreia dispariția tumorii înseamnă vindecarea de cancer este contrazisă de zeci de ani de faptul că înlăturarea chirurgicală a tumorii nu înseamnă neapărat vindecarea cancerului.  (Haagensen și colab., 1951)

 

De asemenea, dacă eliminarea chirurgicală a cancerului nu înseamnă neapărat vindecare, același lucru este valabil uneori și în cazul dispariției tumorii prin chimioterapie. (Cortazar și colab., 2014)

 

De exemplu știm că pacientele cu cancere mamare triplu negative sau HER2+ răspund frecvent foarte bine la chimioterapia administrată imediat după diagnostic, obținând dispariția tumorii înainte de intervenția chirurgicală uneori chiar și în cazul tumorilor multicentrice. (Ataseven și colab., 2015)

 

Și știm și că intervenția chirurgicală este în continuare obligatorie chiar și după dispariția completă a tumorii în urma administrării preoperatorii a chimioterapiei. (Ring și colab., 2003; Clouth și colab., 2007; Daveau și colab., 2011)

 

Deci dispariția completă a tumorii nu înseamnă vindecarea de cancer, știm asta de mult și nu ascudem sub preș faptul că știm.

 

Onestitatea evaluării eficienței tratamentului este diferența esențială între ”medicina” complementaro-integrativă și medicina alopată.

 

În ciuda diverselor exemple personale promovate că s-au vindecat de cancer fără tratament oncologic sau prin adăugarea diverselor tratamente de medicină complementară tratamentului alopat, stim de exemplu că:

 

  • dieta ketogenică nu este recomandată nici unui pacient cu diagnosticul de cancer (Erickson și colab, 2017)
  • administrarea diverselor suplimente pe parcursul tratamentului chimioterapiei poate scădea durata de supraviețuire a pacientului (Smith și colab., 2016)
  • administrarea de vitamina C nu are efect antitumoral nici măcar la doze imense de 70, 90 sau 110 g/m2 administrate intravenos (Hooffer și colab., 2008)
  • consumul de antioxidanți pe parcursul tratamentului oncologic este contraindicat (Seifield și colab., 2003)
  • iar antioxidanții pot crește riscul de metastază (Herraiz și colab., 2016)

Spre deosebire de medicina complementaro-integrativă, oncologia se bazează pe evaluarea eficienței tratamentului:

 

  • pe termen scurt – evaluarea periodică a răspunsului patologic fiind esențială pentru individualizarea tratamentului pentru fiecare pacient în parte.
  • pe termen lung – evaluarea clinică și imagistică realizată regulat fiind esențială pentru diagnosticarea în stadiu cât mai tratabil al oricărei recidive sau metastaze apărute după terminarea tratamentului soldată cu dispariția tumorii inițiale

Deci, dacă ești pacient oncologic și ești tentat să încerci nuștiu’ ce minune care a ”vindecat” cancerul altei persoane în mod ”natural” întreabă-te cel puțin aceste 3 întrebări:

 

  1. A fost demonstrată vindecarea cancerului în cazul acelei persoane în mod imagistic, histopatologic sau doar clinic?
  2. Comparativ cu tine, persoana respectivă avea aceeași localizare a cancerului, același tip de cancer și același număr de tumori?
  3. Comparativ cu tine, persoana respectivă avea aceeași afectare ganglionară sau metastaze?
  4. Comparativ cu tine, persoana respectiva avea aceeași vârstă, sex și antecedente familiale?
  5. Comparativ cu tine, persoana respectivă suferea de aceleași alte boli în afară de cancer?
  6. Comparativ cu tine, persoana respectivă slăbise sau se îngrășase după diagnostic?
  7. Sau știi ce s-a întamplat cu persoana respectivă după 10, 15 sau măcar 5 ani?

Știu că am scris mai mult de 3 întrebări. Dar există atât de multe diferențe chiar și între două persoane cu exact aceeași localizare a cancerului încât aș putea să mai scriu încă pe atâtea.

 

Și cocaina e naturală și nu este chiar lipsită de efecte secundare.

 

Iar dispariția tumorii trebuie monitorizată mult, muult, muuult timp pentru a putea susține că pacientul s-a vindecat – motiv pentru care controalele clinice și imagistice realizate regulat pe termen lung după dispariția cancerului sunt absolut esențiale.

 

Studii citate

 

Ataseven, Beyhan, et al. “Impact of multifocal or multicentric disease on surgery and locoregional, distant and overall survival of 6,134 breast cancer patients treated with neoadjuvant chemotherapy.” Annals of surgical oncology 22.4 (2015): 1118-1127.

 

Clouth, B., et al. “The surgical management of patients who achieve a complete pathological response after primary chemotherapy for locally advanced breast cancer.” European Journal of Surgical Oncology (EJSO) 33.8 (2007): 961-966.

 

Cortazar, Patricia, et al. “Pathological complete response and long-term clinical benefit in breast cancer: the CTNeoBC pooled analysis.” The Lancet 384.9938 (2014): 164-172.

 

Daveau, Caroline, et al. “Is radiotherapy an option for early breast cancers with complete clinical response after neoadjuvant chemotherapy?.” International Journal of Radiation Oncology* Biology* Physics 79.5 (2011): 1452-1459.

 

Erickson, N., et al. “Systematic review: isocaloric ketogenic dietary regimes for cancer patients.” Medical Oncology 34.5 (2017): 72.

 

Haagensen, C. D., and Arthur Purdy Stout. “Carcinoma of the breast. III. Results of treatment, 1935-1942.” Annals of surgery 134.2 (1951): 151.

 

Herraiz, Cecilia, Eva Crosas-Molist, and Victoria Sanz-Moreno. “Reactive oxygen species and tumor dissemination: Allies no longer.” Molecular & cellular oncology 3.2 (2016): e1127313.

 

Hoffer, L. J., et al. “Phase I clinical trial of iv ascorbic acid in advanced malignancy.” Annals of Oncology 19.11 (2008): 1969-1974.

 

Ring, Alistair, et al. “Is surgery necessary after complete clinical remission following neoadjuvant chemotherapy for early breast cancer?.” Journal of clinical oncology 21.24 (2003): 4540-4545.

 

Seifried, Harold E., et al. “The antioxidant conundrum in cancer.” Cancer Research 63.15 (2003): 4295-4298.

 

Smith, Peter J., et al. “Complementary and alternative medicine use by patients receiving curative‐intent chemotherapy.” Asia‐Pacific Journal of Clinical Oncology 12.3 (2016): 265-274.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.