Care este diferenta metabolica intre cola light si cola normala?

  1. cola
Rating: 5.0/5. Din 6 voturi.
Please wait...

Acest articol nu se refera doar la cola light sau la o marca anume, ci la diferenta de impact metabolic intre consumul de sucuri gen cola light si cele “cu zahar.”

 

Pentru inceput, haideti sa definim ce exact indulceste aceste sucuri light sau “fara zahar” si ce indulceste sucurile normale sau “cu zahar.” Sucurile cu zahar nu contin de fapt “zahar” – care este biochimic o dizaharoza numita sucroza, si constituita din glucoza + fructoza legate biochimic – ci asa numita High Fructose Corn Syrup, prescurtata in HFCS, care este practic un amestec de aceleasi monozaharoze (55% fructoza si 45% glucoza) dar care insa nu sunt legate biochimic.

 

Pe de alta parte, sucurile light contin o gramada de chimicale, in mare parte necomestibile, printre care cele ce indulcesc efectiv sunt in principal aspartamul, potasiu acesulfam (Ace K) si sucraloza (Splenda). Totusi in ciuda faptului ca aspartamul este atat de controversat incat a fost scos de piata temporar in unele tari “civilizate,” este de fapt indulcitorul artificial cel mai folosit din lume.

 

Deci, cand comparam impactul metabolic al sucurilor normale cu al celor light, de fapt comparam impactul metabolic al HFCS cu al aspartamului.

 

Aspartamul este un indulcitor artificial – denumit in tarile Uniunii Europene si E951 – folosit preponderent la indulcitul sucurilor “light, zero, diet,” sau pe romaneste “fara zahar.”

 

Aspartamul este un dipeptid, deci – oarecum incredibil – intra la categoria proteine nu glucide. Dupa consum, este hidrolizat la nivelul intestinului subtire – sub actiunea petidazelor produse de celulele mucoasei intestinului subtire – in metanol si aminoacizii fenilalanina si acid aspartic. Riscul asociat consumului de aspartam s-ar putea datora:

– fie toxicitatii metanolului (si/ sau a metabolitilor sai: formaldehida, diketopiperazina) – cu potential cancerigen
– fie cresterii nivelului plasmatic de fenilalanina si acid aspartic – cu potential nociv asupra creierului
– fie cresterii concentratiilor catecolaminelor norepinefrina si dopamina – cu potential adictiv

 

Totusi, aspartamul este declarat “sigur pentru consumul de catre oameni” in peste 130 de tari in doze sub 40 mg/ zi per kg corp.

 

De exemplu, 330 ml suc light contin cam 200mg aspartam iar un adult de 70 kg poate teoretic consuma “in siguranta” 2800mg de aspartam pe zi, adica cam 14 cutii de 330ml.

 

Totusi aspartamul se gaseste in extrem de multe bauturi, alimente, medicamente, si gume de mestecat – aportului zilnic total de aspartam putand fi doar estimat ca “sigur” sau “nesigur.”

 

Desigur putem sa decidem ca daca tot exista cam peste tot, putem linistiti sa consumam sucuri light. Doar ca, in ciuda re-asigurarilor legale care ne-au fost date pe 10 decembrie 2013 de oamenii de stiinta angajati de EFSA (European Food Safety Authority) (2), exista multe studii realizate de alti oameni de stiinta care demonstreaza ca, consumul de sucuri indulcite cu aspartam are urmatoarele consecinte:

 

  • determina crestere ponderala (3)
  • creste riscul de diabet(4)
  • creste riscul de mielom multiplu, limfom non-Hodkin si leucemie (5), (6)
  • creste riscul de boli cardiovasculare (7)
  • deregleaza apetitul (8)
  • poate provoca migrene, stari depresive si iritabilitate (9)

 

Pe de alta parte, HCFS este un fel de fructoza artificiala – denumita in tarile Uniunii Europene si HFCS-55 – folosita preponderent la indulcitul sucurilor normale – care pe romaneste ar pot fi denumite tot “fara zahar” pentru ca nu contin deloc zahar.

 

Zaharul este o dizaharidaza compusa dintr-o molecula de glucoza legata biochimic de o molecula de fructoza – pentru a carei digestie si absorbtie sunt necesare dizaharidazele secretate de mucoasa intestinului subtire. HFCS este un amestec de monozaharide individuale – tot glucoza si fructoza, dar fiind deja separate biochimic, nu necesita actiunea enzimelor intestinale – astfel fiind extrem de rapid absorbabile chiar si cand mucoasa intestinala este inflamata, spre deosebire de zahar care necesita integritatea mucoasei intestinale pentru digestie si absorbtie.

 

Dupa absorbtie glucoza absorbita genereaza hiperinsulinemie, urmata de hipoglicemie reactiva, iar fructoza este transformata in ficat direct in grasimi ce se vor depune local in celulele ce contin enzima ce poate metaboliza fructoza.

 

Astfel – asa cum studii dupa studii continua sa demonstreze – consumul de sucuri indulcite cu HFCS are urmatoarele consecite:

  • determina crestere ponderala (10)
  • creste riscul de boli hepatice (11)
  • creste riscul de boli renale (12)
  • creste riscul de boli cardiovasculare (13)
  • scade perceptia senzatiei de satietate (14)
  • scade perceptia senzatiei de placere de a manca(15)
  • creste senzatia de foame si pofta de dulce (16)

 

In plus – daca tinem cont ca toate enzimele si hormonii implicati in digestie sunt secretati cu mult inainte ca bauturile respective sa ajunga efectiv in sistemul digestiv – este clar ca absolut ambele variante au impact pe secretia de enzime digestive, incretine, si insulina, lasand insa organismul “cu ochii’n soare.”

 

Nici sucurile gen cola light, nici cele cu zaharuri nu furnizeaza organismului zahar folosibil ca sursa de energie, ci chimicale sintetice al caror consum genereaza lipogeneza de novo adica: ingrasare, dislipidemie, steatoza hapatica si renala si un apetit suficient de dereglat incat sa sa-ti creeze o pofta continua care te va face sa vrei sa le consumi zi de zi.

 

Cand decidem daca sa consumam suc normal sau suc light, ceea ce decidem de fapt este doar unde vrem sa depunem grasimea formata de novo in organism dupa consumul de astfel de sucuri cu sau fara “zahar”, pentru ca grasime se formeaza dupa consumul ambelor tipuri.(17)

 

Iar ambele la pachet sunt complet nocive in comparatie cu un pahar de apa rece cu frunze de menta superb mirositoare sau cu unul de limonada cu gheata si bucatele de lime.

 

Desigur, poti sa “don’t worry, no sugar” in continuare “just for the taste of it”, dar tine minte ca o faci struteste pe grasimea ta in crestere paralela cu descresterea sanatatii tale!

 

Studii citate:

 

(1) “Scientific Opinion on the re-evaluation of aspartame (E 951) as a food additive”. EFSA Journal 11 (12): 263. 10 December 2013. doi:10.2903/j.efsa.2013.3496.

(2) http://www.efsa.europa.eu/en/press/news/131210.htm

(3) Fowler, Sharon P., et al. “Fueling the Obesity Epidemic? Artificially Sweetened Beverage Use and Long‐term Weight Gain.” Obesity 16.8 (2008): 1894-1900.

(4) Sakurai, Masaru, et al. “Sugar-sweetened beverage and diet soda consumption and the 7-year risk for type 2 diabetes mellitus in middle-aged Japanese men.” European journal of nutrition 53.1 (2014): 251-258.

(5) Belpoggi, Fiorella, et al. “Results of Long‐Term Carcinogenicity Bioassay on Sprague‐Dawley Rats Exposed to Aspartame Administered in Feed.” Annals of the New York Academy of Sciences 1076.1 (2006): 559-577.

(6) Aune, Dagfinn. “Soft drinks, aspartame, and the risk of cancer and cardiovascular disease.” The American journal of clinical nutrition 96.6 (2012): 1249-1251.

(7) Dhingra, Ravi, et al. “Soft drink consumption and risk of developing cardiometabolic risk factors and the metabolic syndrome in middle-aged adults in the community.” Circulation 116.5 (2007): 480-488.

(8) Qing Yang. Gain weight by “going diet?” Artificial sweeteners and the neurobiology of sugar cravings: Neuroscience 2010. The Yale Journal of Biology and Medicine. June 2010.

(9) Lindseth, Glenda N., et al. “Neurobehavioral Effects of Aspartame Consumption.” Research in nursing & health 37.3 (2014): 185-193.

(10) Basciano, Heather, Lisa Federico, and Khosrow Adeli. “Fructose, insulin resistance, and metabolic dyslipidemia.” Nutrition & metabolism 2.1 (2005): 5.

(11) Collison, Kate S., et al. “Diabetes of the Liver: The Link Between Nonalcoholic Fatty Liver Disease and HFCS‐55.” Obesity 17.11 (2009): 2003-2013.

(12) Johnson, Richard J., L. Gabriela Sanchez-Lozada, and Takahiko Nakagawa. “The effect of fructose on renal biology and disease.” Journal of the American Society of Nephrology 21.12 (2010): 2036-2039.

(13) Tappy, Luc, et al. “Fructose and metabolic diseases: new findings, new questions.” Nutrition 26.11 (2010): 1044-1049.

(14) Dekker, Mark J., et al. “Fructose: a highly lipogenic nutrient implicated in insulin resistance, hepatic steatosis, and the metabolic syndrome.” American Journal of Physiology-Endocrinology and Metabolism 299.5 (2010): E685-E694.

(15) Cameron, Jameason D., and Éric Doucet. “Reinforcement and food hedonics: a look at how energy deprivation impacts food reward.” Handbook of Behavior, Food and Nutrition. Springer New York, 2011. 2285-2305.

(16) Bellisle, F., and A. Drewnowski. “Intense sweeteners, energy intake and the control of body weight.” European Journal of Clinical Nutrition 61.6 (2007): 691-700.

(17) Feijó Fde M, Ballard CR, Foletto KC, Batista BA, Neves AM, Ribeiro MF, Bertoluci MC. Saccharin and aspartame, compared with sucrose, induce greater weight gain in adult Wistar rats, at similar total caloric intake levels. Appetite. January 2013. doi: 10.1016/j.appet.2012.10.009.

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.