Pilda talanţilor

Cum tii post fara sa te ingrasi?

Rating: 4.5/5. Din 2 voturi.
Please wait...

Deși, din punct de vedere religios, dacă te îngrași sau nu te îngrași în post nu contează prea mult şi, deși postul este promovat ca o alternativă detoxifiantă la mâncatul de carne, multă lume:

 

  • se îngrașă în timpul postului,
  • apoi se îngrașă prin mâncatul excesiv care urmează de multe ori postului,
  • apoi se îngrașă prin dieta de înfometare care urmează de multe ori după episoadele de mâncat excesiv de după post.

 

De aceea – cu religia în minte ca motivație fundamentală –, să nu uităm, totuși, de sănătate și să prevenim îngrășatul chiar din timpul postului, ținând în minte cuvintele Sf. Apostol Pavel: „Trupul vostru este templu al Duhului Sfânt“. 

Pilda talanţilor poate fi extrem de utilă în înțelegerea modului în care putem ține post sănătos şi a modului în care putem ține post nesănătos:

 

„Un om, plecând departe, și-a chemat slugile și le-a încredințat avuția sa: unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat.

Îndată plecând cel ce primise cinci talanți, a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți.

De asemenea, și cel cu doi a câștigat încă doi.

Iar cel care primise un talant s-a dus, a săpat în pământ și a ascuns argintul stăpânului său“.

(Evanghelia după Matei, capitolul 25, 14-18)

 

Stăpânul din această parabolă Îl reprezintă pe Dumnezeu, slugile – pe oameni, iar talanții sunt darurile oferite de Dumnezeu oamenilor.

 

Și Ne-a dat fiecăruia dintre noi în dar un corp de care suntem responsabili să-l îngrijim cât putem noi de bine.

 

Primele două slugi care primiseră 5, respectiv 2 talanți au avut grijă de dar. Similar, în timpul postului, putem să avem grijă de corpul nostru (desigur, ținând cont și de capacitatea financiară a fiecăruia, mulți dintre cei cu „2 talanți“ nepermiţându-și decât rar broccoli, semințe de chia sau quinoa, alimente bio sau alte alimente sănătoase, dar scumpe).

 

Pentru a fi sănătos,  postul se ține:

 

  • fără înfometare prin aport insuficient de alimente,
  • fără pierdere de masă musculară prin aport insuficient de proteine, și
  • fără creșterea procentului de grăsime prin aport excesiv de glucide și grăsimi de calitate proastă.

Iată 3 pași simpli care – dacă sunt aplicați cu religiozitate în fiecare zi a postului – nu numai că te pot ajuta să ai grijă de talantul tău, dar pot genera îmbunătățirea stării de sănătate, fapt care nu vine doar din simplul fapt că ții post.

 

 

Pasul 1: învaţă să recunoşti şi să respecţi senzaţia de foame fizică

 

De absolut fiecare data când mănânci fără să îți fie foame sau după ce te înfometezi, substanțele nutritive din alimentele pe care le consumi nu pot intra decât în țesutul tău adipos:

 

  • pentru că ușițele prin care pot intra în celulele musculare se închid și în caz de înfometare și în caz de supraalimentare,
  • și pentru că – fără să ne îmbolnăvim – nu putem introduce mâncare în organele interne fără ca acestea să necesite hrană.

 

Și, pentru că acest concept este exact precum cele două fețe ale talantului, le voi detalia un pic:

 

a) evită conceptul de detoxifiere

 

Că multe alimente conțin tot felul de chimicale presupunem cu toții.

 

Că organismul uman are propriile mecanisme de detoxifiere înţeleg mai puțini – sau aleg deliberat să nu înțeleagă pentru a-ți vinde ție diverse proceduri care, teoretic, sunt mai eficiente decât organismul tău la capitolul detoxifiere.

 

Că apa, legumele, fructele, și alte alimente de origine vegetală conțin tot felul de chimicale conştientizează şi mai puțini – sau aleg deliberat să nu conștientizeze pentru că, dacă accepți că și apa are nitrați sau nitriți, și fructele și legumele au fost crescute cu tot felul de substanțe folosite în agricultură, în numele detoxifierii ajungi, practic, să nu mai poți mânca nimic pentru că nu există alimente pure.

 

Și chiar și mai puțini oameni presupun că ceea ce se întâmplă în organismul uman în timpul unui episod de „detoxifiere“ autoimpus propriului organism este nociv:

 

  • creșterea colesterolului și a trigliceridelor (dislipidemie)
  • depunere de grăsime în ficat, rinichi, pancreas (steatoză)
  • hipersecreție de cortizol, serotonină, betaendorfine – care dereglează și mai tare metabolismul prin scoaterea forțată a și mai multă grăsime din țesutul gras, grăsime nemetabolizabilă complet.

 

– Și, cum adică „nemetabolizabila complet“?

 

Adică grăsime „arsă“ incomplet și apoi depozitată în diverse organe sau plimbată prin sânge doar pentru că masa musculară înfometată:

 

  • nu o poate metaboliza decât prin consum de glicogen (în caz de înfometare fiind ținută impermeabilă la glucoză pentru a păstra glucoza pentru organele interne, celule sanguine adulte și creier) – motiv pentru care apare și slăbitul prin deshidratare deoarece, concomitent cu glicogenoliza, se elimină și apa
  • cu cât episodul de înfometare se prelungește mai mult, cu atât mai multe proteine musculare sunt folosite pentru a fi transformate în:
    • glucoza pentru organele interne și pentru celulele sângelui (gluconeogeneza)
    • și în sursa de energie necesară pentru funcționarea gluconeogenezei – gluconeogeneza fiind un proces care se desfășoară cu consum energetic – motiv pentru care, în caz de înfometare, masa musculară nu este hrănită cu nou formata glucoză, plătită scump de organism, pentru simplul motiv că mușchii nu sunt esențiali pentru supraviețuire.

 

Regimurile de detoxifiere nu sunt nici sanogene, nici necesare decât dacă scoaterea forțată a grăsimii din țesutul gras și redistribuirea ei prin organele tale interne – la pachet cu scăderea capacității de percepție a sațietății și creșterea poftei de dulciuri și prăjeli – ți se par consecințe sănătoase pentru corpul tău, pe termen lung.

 

b) nu consuma absolut nimic între senzaţiile de foame fizică

 

Cealaltă față a talantului este că postul nu este o autorizație de mâncat la liber oricând și oricât, atât timp cât este aliment vegetal.

Nu poți mânca oricând ai chef de-o pauză sau de ronțăit doar pentru că ții post – deoarece şi legumele, și fructele, și leguminoasele, și cerealele, și semințele, și sâmburii conțin nutrienți care nu pot intra în celule oricând ți se pare ție o idee bună să mai ciugulești ceva de dragul ciugulitului.

Organismul trebuie să-și bată capul cu ce-l forțezi să metabolizeze de absolut fiecare dată când îl întrerupi hrănindu-l fără să-ți fi cerut. Și chiar și țesutul gras poate să-și închidă ușițele dacă vine avalanșa de mâncare – ceea ce te poate duce din post fix la naiba, deoarece în momentul în care, din cauza aportului alimentar excesiv sau nesolicitat de organism, apare rezistenţa la insulină și a țesutului adipos, vei începe – ca adult – să îți crești numărul de celule adipoase. Număr care nu mai scade apoi!

 

Desigur, asta se întâmplă rar, dar, când se întâmplă, consecinţele le vor simți și chiar copiii născuți de părinți al căror țesut gras a devenit chiar și el impermeabil pentru excesul de mâncare (rezistenţa la insulină poate apărea și în cazul celulelor grase), aceștia născându-se cu un risc crescut de:

 

  • diabet tip I
  • obezitate
  • tulburări de comportament alimentar
  • ADHD
  • alergii

 

Deci: înainte de a mânca absolut orice, oprește-te o secundă și verifică dacă îți este foame fizic localizabilă în zona stomacului. Iar dacă nu simți nimic acolo, pune jos alimentul respectiv oricât de vegetal ar fi.

 

Așteaptă până când glicemia ta va fi suficient de scăzută pentru ca mâncarea pe care intenționezi să o consumi să poată intra prin membrana și a altor celule decât a celor grase.

 

Chiar și legumele și fructele trebuie consumate doar atunci când ne este foame fizic.

Pasul 2: nicio masă fără proteine

 

Alimentele de origine vegetală sunt surse preponderente de glucide – și aici e cea mai mare problemă când vine vorba de îngrășat, pentru că lipsa sau aportul insuficient de proteine generează minimum două probleme:

 

a) pierdere de masă musculară

 

Foarte multă lume consideră că este sănătos să mâncăm fructe și legume, și chiar este.

 

Totuși, deși consumul de fructe și legume este foarte sănătos și necesar, nu este suficient pentru menținerea procentului de masă musculară activă – acesta fiind, de fapt, singura variabilă din metabolism pe care o putem modifica fără să ne îmbolnăvim. Poți asculta aici o emisiunea de nutritie din data de 9 noiembrie, în care am explicat în direct la Radio3Net:

 

  • de ce nu este bine să avem mede doar de fructe,
  • care este impactul metabolic al consumului de sucuri de fructe, și
  • de ce este esențial să mâncăm fructele la masă și nu între mese.

 

Nu îți poți crește metabolismul bând ceai, ci făcând sport regulat și având un aport optim de proteine – lucruri pe care, dacă nu o să le aplici pentru că ții post, te vor conduce să ai un metabolism mai scăzut pentru că ții post = vei începe treptat să te îngrași mâncând din ce în ce mai puțin.

 

b) sațietate scăzută dublată de nevoia paradoxală de a mânca, iar, la puțin timp, după ce abia ai mâncat

 

Aportul de proteine și grăsimi este esențial pentru scăderea hormonului de poftă de mâncare și secreția hormonilor de sațietate secretați chiar în timp ce mănânci (colecistochinină, amilină, hormon gastro-inhibitor ş.a.).

Adică: dacă nu ai grijă să îți echilibrezi fiecare masă din timpul postului cu alimente vegetale bogate în proteine și grăsimi de calitate (de exemplu: migdale, alune de pădure, semințe de in sau de dovleac, fasole, mazăre, linte, bob, humus), vei fi tentat(ă) să consumi cantități mai mari de alimente bogate în glucide doar pentru că nu se secretă hormonii de sațietate intraprandială.

 

Deci: gândește-ți mesele astfel încât să-ți țină de foame cât mai mult pentru că, dacă ți se face foame mai des de 3 ore, nu numai că nu vei slăbi un gram, dar probabil îți vei crește procentul de grăsime paralel cu scăderea sensibilității musculare la insulină.

Pasul 3: evită alimentele etichetate „de post“ 

 

La nivel conceptual, extrem de multe persoane consideră alimentele de origine animală pur nesănătoase, iar alimentele de origine vegetală pur sănătoase. Doar că, în realitate, nu există alimente pure, fie că vorbim de legume, fructe, cereale, leguminoase, sâmburi, semințe sau ouă, lapte, carne, brânză și tot așa.

Însă, și de această dată, talantul are tot două fețe.  Dar fețele nu sunt alimente vegetale sau animale, ci alimente sanogene și nocive.

Și hai să definim aceste fețe ale talantului în cazul alimentelor vegetale (promit să scriu un articol viitor despre aceste fețe ale alimentelor de origine animală):

a) alimente vegetale sanogene: dacă au etichetă, au un singur ingredient pe etichetă – gen „măr“, „orez integral“ , „migdale“.

 

b) alimente vegetale nocive: au sigur etichetă – pe care te rog frumos să o citești! – pe care sunt scrise cuvinte pe care nu le prea poți pronunța fluent și ai nevoie de o diplomă în chimie că să le traduci în limba română. Sunt multe astfel de cuvinte, dar, dacă reții măcar două, tot te poți feri de alimentele vegetale de calitate proastă etichetate ca fiind „de post“:

 

  • grăsime hidrogenată sau parțial hidrogenată – pe românește, margarină
  • sirop de fructoză-glucoză (sau amidon modificat de porumb)– pe românește, fructoză artificială

 

Deci: pregăteşte-te cu mâncare de post sănătoasă pentru dățile când știi că ți se va face foame și probabil nu vei avea acces la mâncare de post de calitate, luându-ți zilnic un pachețel de acasă format dintr-un fruct și o mână de nuci – masă extrem de purtabilă, care nu se strică dacă cumva vei avea acces la alte alimente vegetale care-ți vor face cu ochiul pe parcursul zilei.

 

Sau desigur că poți face precum a treia slugă din Pilda talanților, îngropându-ți talantul în „șnițele, pateuri și salamuri“ vegetale, în cartofi prăjiți, în produse unse cu sau cu conținut de margarină (majoritatea produselor de patiserie de post), în covrigi și în dulciuri de post, deteriorându-ți astfel sănătatea prin îngrășare dublată de dislipidemie (creșterea masivă a colesterolului și trigliceridelor).

 

Dar sugestia mea este să nu uiți că, deși ții post, tot ești responsabil(ă) să ai grijă de „talantul“ tău.

 

 

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.