“Studiul” China, sau cum vindem din tintar armasar? – partea I

  1. studiul China pseudo-oncologie
Evaluare: 4.3. Din 6 voturi.
Please wait...

Deoarece lucrez cu pacienti cu cancer si deoarece multi sunt complet socati de faptul ca recomand consumul de carne si lactate in ciuda existentei pe aceasta planeta a cartii “Studiul China”, in acest articol si in urmatorul voi prezenta aspectele care invalideaza principalele ipoteze din aceasta carte denumita “studiu”.

 

In primul rand as vrea sa subliniez ca nu exista nici o dieta care sa vindece cancerul.

 

Vorbim de un tip de celule extrem de adaptabile, agresive si capabile sa se camufleze exact ca un cameleon pe care l-am crescut de mic la san, si deci ne stie toate secretele, ne foloseste toate mecanismele de aparare.

 

Ca pacient – sa crezi ca persoana X de una singura te poate vindeca prin antioxidanti, ciuperci, ceaiuri, iertarea pacatelor, pase energetice sau pilule magice pudrate cu ginseng poate fi de inteles datorita confuziei si senzatiei de pierdere a controlului asupra propriei vieti potential generate de diagnostic.

 

Insa – ca provider de servicii de sanatate – sa vinzi ca tu “vraciul din Carpati” vindeci cancerul de unul singur este egal fie cu o incapacitate crasa de a intelege cu ce te lupti, fie cu o nesimtire la fel de crasa, ambele vandute pe bani grei pacientilor disperati.

 

O adevarata industrie pseudo-medicala a inflorit pe baza confuziei si disperarii pacientilor oncologici.

 

Tratamentul cancerului necesita insa una dintre cele mai mutidisciplinare abordari posibile, si chiar si asa lupta nu este de la sine inteles castigata deoarece celula maligna este extraordinar de imprevizibila.

 

Prin nutritie oncologica nu vindecam cancerul ci doar sustinem eficienta tratamentului oncologic, contracarandu-i pe cat posibil efectele secundare.

 

Nutritie oncologica inseamna consum moderat de alimente de calitate atat de origine vegetala cat si de origine animala, consum corelat cu greutatea, compozitia corporala, afectarea apetitului, patologii asociate non-oncologice, etapa tratamentului oncologic si efectele secundare ale acestuia.

 

Extremele de genul “poti manca de toate” sunt la fel de nocive ca extremele “nu mai bea lapte, (1) nu mai consuma carne, (2) ia caruta de antioxidanti.” (3)

 

Si asta pentru ca celulele maligne:

 

  • sunt o adevarata “gaura neagra” de glucoza din orice sursa posibila – hranindu-se atat cu glucoza din orez, porumb, cartofi, paste, paine, dulciuri, fructe, miere s.a., cat si cu cea creata endogen din aminoacizi sau glicerol in cazul in care aportul alimentar de glucoza este restrictionat – deoarece au mai multi transportori transmembranari de glucoza decat orice celula normala, (4)
  • reusesc sa supravietuiasca pentru ca evita mecanismele intracelulare ce genereaza radicali liberi, motiv pentru care coaportul de antioxidanti scade eficienta tratamentului oncologic. (5)

 

Insa faptul ca pe parcursul tratamentului oncologic – pe langa un consum moderat de fructe, legume si cereale integrale – recomandam si consumul moderat de carne, peste, oua si lactate nu inseamna ca recomandam consumul de oua prajite, gogosi, slanina, snitele, shawarma cu de toate, foietaje sau branza topita.

 

Insusi Campbell sustine ca genul asta de gandire simplista duce la idiotenie:

 

“Everything in food works together to create health. The more we think that a single chemical characterises a whole food, the more we stray into idiocy.”

(“The China Study”, pag. 106)

 

Pe romaneste, Campbell indica un risc crescut de idiotenie pentru cei care caracterizeaza un aliment intreg pe baza impactului unei singure substante izolate din compozitia acestuia.

 

In al doilea rand, as vrea sa subliniez aceste aspecte esentiale:

 

  1. Studiile epidemiologice nu fac decat sa ridice ipoteze, nu aduc dovezi.
  2. Iar ipotezele ridicate sunt potential invalide daca pot fi generate de alti factori care nu au fost luati in considerare – denumiti factori de confuzie.

 

Deci, in ciuda popularitatii, cartea “Studiul China” maxim ridica ipoteze nu aduce dovezi, ipoteze invalide daca exista alte cauze care le pot genera.

 

Principalele concluzii asociate riscului de cancer prezentate in acesta carte – concluzii citate pe site-ul Universitatii Cornell – sunt urmatoarele:

 

  1. Un nivel de colesterol intre 90-170 mg/dl creste riscul de mortalitate prin cancer. Aportul de proteina animala este corelat pozitiv cu cresterea colesterolului, pe cand aportul de proteina vegetala nu.
  2. Cancerul de san este asociat cu un consum crescut de grasimi, care este corelat cu aportul de proteina animala.
  3. Pentru persoanele la risc de cancer hepatic riscul de mortalitate este mai mare daca au un hipercolesterolemie.
  4. Riscul de cancere de colon si gastric este cu atat mai mare cu cat consumul de fibre este mai mic – deci alimentele vegetale au un efect protector impotriva cancerului datorita continutului de fibre.

 

Inainte sa discutam despre faptul ca riscul de cancer citat de Campbell ca si generat de “proteina animala” este maxim inferat doar indirect prin hipercolesterolemie, logic ar fi sa ne punem cateva intrebari:

 

-Care este diferenta esentiala dintre “proteina animala” si “proteina vegetala”?

-De ce ar fi proteina vegetala protectiva si proteina animala nociva?

-Si nu cumva definirea impactului alimentului de origine animala pe baza impactului unei singure substante izolate precum cazeina creste riscul de idiotenie conform cuvintelor lui Campbell, pagina 106?

 

Lasand la o parte faptul ca exista o multitudine de proteine animale si o multitudine de proteine vegetale – definirea simplista a tuturor acestora ca “proteina animala” respectiv “vegetala” poate fi facuta doar pe baza continutului de aminoacizi esentiali.

 

Noi oamenii nu ne hranim cu proteine ci cu alimente care contin proteine, alimente care sunt digerate pana la aminoacizi pentru a putea fi absorbite prin peretele intestinal.

 

Singura diferenta dintre “proteina animala” si ” proteina vegetala” este ca proteina vegetala nu contine toti aminoacizii esentiali.

 

-Deci, daca “proteina animala” activeaza cumva cancerul pentru care are toti aminoacizii esentiali de ce nu s-ar obtine acelasi efect cancerigen prin consumul combinat de proteine vegetale recomandat veganilor pentru a-si asigura aportul de aminoacizi esentiali?

 

Pentru ca practic daca luam in considerare nu numai conceptul generic de “aport de proteine” ci si faptul ca acestea sunt digerate pana la aminoacizi pentru a putea trece de peretele intestinal, tot ce avem dupa digestia proteinelor sunt:

 

  • fie toti aminoacizii esentiali – dupa digestia unei proteine de origine animala
  • fie o parte din ei – dupa digestia unei proteine de origine vegetala
  • fie toti aminoacizii esentiali – dupa digestia de proteine vegetale cu aport complementar de aminoacizi

 

Insa nicaieri in aceasta carte nu este demonstrat ca proteina animala hraneste cancerul, creste riscul de cancer sau scade supravietuirea bolnavilor de cancer.

 

Mentalitatea din spatele recomandarilor oncologice din cartea “Studiul China” este cotita dupa colesterol:

 

Hipercolesterolemia creste riscul de cancer si de mortalitate.

Alimentele de origine animala contin colesterol, deci cresc colesterolul.

Alimentele de origine vegetala nu contin colesterol, deci scad colesterolul.

Deci 1: alimentele de origine vegetala scad riscul de cancer.

Deci 2: alimentele de origine animala cresc riscul de cancer.

Alimentele de origine animala contin proteina animala.

Deci 3: proteina animala creste riscul de cancer.

 

Dar sunt foarte multi dar.

 

Baza de date folosita de Cambell pentru a trage aceste concluzii nu i-a apartinut, “dovezile” sustinute in cartea sa fiind un fel de joc de-a lanterna prin multitudinea de date publicate in 1990 de Zhongguo de Shan Shi, Sheng Huo Fang Shi He Si Wang si Junshi Chen in lucrarea – Diet, Life-Style, and Mortality in China: A Study of the Characteristics of 65 Chinese Counties.

 

Si in ciuda parerii multora, nu este deloc vorba despre faptul ca datorita medicinii chineze sau datorita alimentatiei traditionale chineze populatia Chinei are un risc scazut de cancer sau de mortalitate prin cancer. Nici pe departe.

 

China ocupa din pacate locuri fruntase in topul mondial al cancerelor, iar locuitorii din zonele rurale din China au o incidenta si o mortalitate prin cancer mult mai mari decat cei ce locuiesc la oras. (6)

 

Studiul pe care isi bazeaza Campbell cartea este un studiu epidemiologic realizat de acesti cercetatori prin aplicarea unui chestionar in care respondentii au fost rugati sa bifeze in tabele precompletate cu diverse alimente si cantitati fixe, alimentele pe care le-au consumat in ultimele 3 zile, urmat de colectarea de sange si urina pentru analiza si corelarea rezultatelor obtinute in chestionar si in analize cu mortalitatea din zona respectiva calculata cu 10 ani inainte de realizarea acestui studiu.

 

Junshi Chen si colaboratorii sai au ales sa faca acest studiu epidemiologic deoarece populatia rurala din China anilor 80 obisnuia sa locuiasca intreaga viata in aceeasi regiune fara sa isi modifice stilul de viata si alimentatie si deoarece – China ocupand o regiune geografica extrem de intinsa – existau la vremea aceea diferente foarte mari de stil de viata si alimentatie de la o regiune la alta: in unele zone locuitorii fiind traditional aproape vegani, iar in altele consumand traditional ± 1 kg de lactate pe zi.

 

Insa acesti cercetatori nu au gasit decat o usoara corelatie fara semnificatie statistica intre aportul de proteine de origine animala si riscul de mortalitate prin cancer (+3% risc general pentru mortalitate datorata oricarui cancer) si o corelatie un pic mai ridicata la fel de fara semnificatie statistica pentru proteinele de origine vegetala si riscul de cancer (+12%):

 

  • Risc de mortalitate prin cancer corelat cu aportul de Proteine de origine Animala:

Limfom: -18
Cancer vezica urinara: -9
Cancer colorectal: -8
Leucemie: -5
Cancer nazo-faringeal: -4
Cancer de col uterin: -4
Cancer de ficat: -3
Cancer de esofag: +2
Cancer de san: +12

 

  • Risc de mortalitate prin cancer corelat cu aportul de Proteine de origine Vegetala:

Limfom: -4
Cancer vezica urinara: -3
Cancer colorectal: +19
Leucemie: +15
Cancer nazo-faringeal: -40*
Cancer de col uterin: +12
Cancer de ficat: +12
Cancer de esofag: +18
Cancer de san: +1

 

Insa corelatiile fara * nu sunt valide statistic in ciuda valorilor obtinute, iar valorile sunt cu atat mai semnificative cu cand au doua sau trei asterixuri (p<0.05 = * semnificativ statistic; p<0.001 = ** mai semnificativ statistic; p<0.0001 = *** foarte semnificativ statistic).

 

De asemenea, pentru a putea ridica o ipoteza de factor de risc, trebuie sa luam in calcul orice alti factori de confuzie corelati cu generarea riscului studiat.

 

De exemplu pentru cancer mamar – in afara de corelatiile fara semnificatie statistica generate de consumul de proteine fie ele animale sau vegetale  – exista si alte corelatii, unele semnificative altele nu:

 

  • Hiperglicemie: +36**
  • Consum de vin: +33*
  • Consum de alcool: +31*
  • Aport de fructe: +25
  • Loc de munca in industrie (spre deosebire de agricultura): +24
  • Aport de dulciuri si fainoase: +20
  • Aport de bere: +19
  • Aport de leguminoase: +17

 

Subliniez din nou ca acestea sunt “corelatii” – fie pozitive = factor de risc, fie negative = factor de protectie; fie valide statistic daca au *, fie fara semnificatie statistica daca nu au * – corelatii nu dovezi de cauzalitate.

 

Iar Junshi Chen si colaboratorii sai nu au gasit corelatii semnificative statistic intre aportul de proteine animale si riscul de cancer sau cel de mortalitate prin cancer, respondentii din una din zonele cu cel mai mare consum de proteine (Tuoli) prezentand de exemplu un risc de mortalitate prin cancer mai scazut decat cei cu aport proteic animal aproape zero (Huguan).

 

Tuoli studiul China

 

mortalitate studiu China

 

 

Deci 1: ignorati va rog faptul ca datele cercetatorilor pe care si-a bazat Campbell concluziile ii contrazic recomandarile.

 

Acestia au fost alti cercetatori.

 

In ciuda faptului ca un cercetator de talia lui Campbell le-a citat corelatiile ca argumente pentru a-si sustine concluziile, acesti alti cercetatori puteau gresi.

 

Pare insa incredibil ca a folosit studiul sau din 1983 pentru a demonstra ca “proteina animala” hraneste celula maligna “activand” cancerul pentru ca – spre deosebire de parerea populara – rezultatul nu a fost ca soarecii hraniti cu 20% cazeina au dezvoltat tumori iar cei cu 5% au trait fericiti pana la adanci batraneti invatandu-si nepotii despre beneficiile veganismului. (7)

 

Protocolul de studiu a fost in felul urmator: doua grupuri de soareci au fost hraniti pentru 2 saptamani fie cu 5% cazeina, fie cu 20% cazeina, timp in care li s-a administrat aflatoxina.

 

Apoi fiecare grup a fost impartit in doua si fiecare dou noi subgrupuri au fost hranite fie cu 5% cazeina, fie cu 20% cazeina pentru inca 12 saptamani.

 

Si retineti va rog ca aflatoxina era carcinogenul in toata povestea asta, nu cazeina. (8)

 

Rezultatele le puteti vedea in Tabelul 1 si 2 din imaginea de mai jos (cu mentiunea ca puteti citi intreg studiul in limba engleza dand click pe linkul corespunzator studiului citat cu nr. 7).

 

Rezultate studiu Campbell

 

 

Pentru aceia care nu stiu engleza si nu pot citi rezultatele de mai sus as vrea sa precizez urmatoarele:

 

  • Grupul hranit cu 5% cazeina pe durata administrarii carcinogenului aflatoxina a dezvoltat leziuni severe hepatice (hepatomegalie, cholangiofibroza, proliferarea ductelor biliare)
  • Grupul hranit cu 20% cazeina pe durata administrarii carcinogenului aflatoxina a dezvoltat doar rare leziuni moderate (fara cholangiofibroza sau proliferarea ductelor biliare)

 

Si nu ca ar fi fost vreo surpriza pentru el, Campbell demonstrand in alt studiu de-al sau ca aflatoxina este cu mult mai toxica in caz de aport insuficient de proteine. (9)

 

-Si as vrea uneori sa ii intreb pe cei care ii sfatuiesc pe pacientii cu cancer sa devina vegani daca inteleg ca practic ii sfatuiesc sa aleaga stilul de alimentatie care creste toxicitatea carcinogenilor?

 

De asemenea, nicaieri in acest studiu Campbell nu a demonstrat ca soarecii hraniti cu 20% cazeina au facut cancer sau ca cei cu 5% nu au facut.

 

Ce demonstreaza acest studiu este ca leziunile hepatice dezvoltate de soarecii hraniti cu 5% cazeina sunt diferite si mai severe decat soarecii hraniti cu 20% cazeina.

 

Rezultate studiu Campbell 2

 

Ignorandu-si practic propriile rezultate, Campbell tine sa sublinieze ca:

 

  • hiperplazia ductala biliara si cholangiofibroza nu reprezinta leziuni preneoplazice;
  • leziunile denumite “foci” frecvente in cazul soarecilor hraniti cu 20% cazeina “probabil prezinta o mai mare tendinta spre dezvoltare tumorala”;
  • cu toate ca in paragraful urmator scrie negru pe alb ca majoritatea acestor foci regreseaza, retransformandu-se in tesut normal, si ca doar cativa dintre acestia persista probabil generand tumori.

 

Deci: nici unul dintre soarecii studiati nu a facut cancer, majoritatea focilor dezvoltati de soarecii hraniti cu 20% cazeina se retransforma de la sine in tesut sanatos normal si probabil cativa dintre acestia pot persista si probabil genera tumori.

 

-Cam cum suna asta a dovada stiintifica a faptului ca aportul de proteina animala este cancerigen?

 

Dupa cum scriam mai sus, sa folosesti un astfel de studiu pentru a sustine nocivitatea cazeinei mi se pare incredibil.

 

Incredibil li s-a parut si cercetatorilor indieni Mathur si Nayak care au incercat in 1989 sa refaca rezultatele obtinute de Campbell folosind acelasi protocol de administrare de aflatoxina in timp ce au hranit cu 5% si respective 20% cazeina insa maimute, nu soareci. (10)

 

Rezultatele acestui studiu au demonstrate inca o data ceea ce obtinuse si Campbell = cazeina confera protective hepatica si creste supravietuirea chiar si in prezenta expunerii la aflatoxina:

 

  • majoritatea maimutelor hranite cu 5% cazeina au murit inainte de 70 de saptamani, inainte sa apuce sa dezvolte tumori hepatice
  • maimultele hranite cu 5% cazeina care au supravietuit mai mult de 90 de saptamani au dezvoltat leziuni hepatice preneoplazice
  • maimutele hranite cu 20% cazeina nu au dezvoltat nici o leziune preneoplazica hepatice (cuvintele exacte ale cercetatorilor fiind: “The animals in the high protein group surviving even beyond 90 weeks do not show any preneoplastic/neoplastic lesions.”)

 

Astfel, spre deosebire de Campbell – al carui studiu a aratat acelasi efect protectiv al cazeinei dar care a ales sa-si prezinte rezultatele cotit dupa parerea sa proprie si personala – Mathur si Nayak au sugerat ca malnutritia protein-calorica combinata cu aportul de alimente contaminate cu aflatoxina explica incidenta crescuta a cancerului hepatic in zonele unde acesti doi factori coexista.

 

Voi explica mai multe despre cazeina si aflatoxina in particular si despre importanta aportului de lactate pe parcursul tratamentului oncologic in general in partea a II-a a acestui articol.

 

Deci 2: ignorati va rog faptul ca un aport mai mare de cazeina protejeaza ficatul si creste supravietuirea chiar si in cazul expunerii la un cancerigen atat de puternic precum aflatoxina.

 

Mai departe, insasi corelatia dintre hipercolesterolemie si un risc crescut de cancer este foarte trasa de par. (11)

 

La incidenta hipercolesterolemiei din ziua de azi – atat la vegetarieni cat si la omnivori – am dat de naiba cu totii putand perora linistiti corelatii de genul:

 

  • Scoala este cancerigena pentru ca tine elevii tintuiti la teme ore in sir la birou – sedentarism ce creste colesterolul – deci creste riscul de cancer.
  • Pokemon scade riscul de cancer pentru ca oul trebuie plimbat 10 km – deci nu mai esti sedentar – deci scade colesterolul – deci scade riscul de cancer.

 

Lasand gluma la o parte, chiar daca am accepta ca hipercolesterolemia ar fi atat de cancerigena precum sustine Campbell – in ciuda faptului ca literature stiintifica actuala nu sustine aceasta ipoteza – sa concluzionezi ca alimentele de origine animala cresc riscul de cancer pentru ca genereaza hipercolesterolemie este incredibil deoarece ipoteza conform careia “consumul de alimente de origine animala este cauza hipercolesterolemiei”:

 

  1. pune sub aceeasi eticheta:
  • Snitelul cu carnea macra preparata la cuptor – simplu denumite “carne”; (12)
  • Uleiul prajit cu ulei de orice fel – simplu denumite “ulei vegetal”; (13)
  • Cartofii prajiti sau chipsurile cu cartoful copt sau fiert – simplu denumite “cartofi”. (14)

 

  1. nu ia in considerare ca:
  • putem face colesterol si din carbohidrati consumati in exces; (15)

 

Desigur putem educa poporu’ cu televizoru’ dar alti cercetatori nu ar trebui sa permita nici chiar cercetatorilor de talia lui Campbell sa ignore nici alti factori de stil de viata care pot genera hipercolesterolemie, nici patologii care pot cauza per se atat cresterea colesterolului cat si a riscului de cancer.

 

De exemplu, pare de bun simt sa credem ca un aport crescut de fibre protejeaza de cancer de colon. (16)

 

Dar – lasand bunul simt la o parte – multi dintre respondentii acestui studiu cu cancer de colon erau infectati cu schistosomia – factor de risc atat pentru hipercolesterolemie cat si pentru cancer de colon si de vezica urinara. (17), (18)

 

Astfel – pentru ca acest parazit poate genera atat hipercolesterolemie cat si cancer – logic ar fi sa excludem respondentii infestati cu schistosomie dintr-o populatie pe baza careia vrem sa tragem o concluzie stiintific valida despre alti factori care le pot cauza.

 

Insa Cambell nu i-a exclus, ascunzand sub pres pe langa multe alte informatii – precum faptul ca cercetatorii citati nu au ajuns la corelatiile sustinute de el sau ca supravietuirea este de mai lunga durata in cazul unui aport mai mare de cazeina – si faptul ca schistomsomia creste riscul de hipercolesterolemie si cancer.

 

Deci 3: mai departe, ignorati va rog si toate celelalte cauze posibile ale hipercolesterolemiei.

 

In marketing exista un principiu care vinde bine si poate face virale chiar si bananele inegrite:

 

Keep

It

Simply

Stupid

 

In concordanta, Campbell este cat se poate de simplu si clar:

 

“Hipercolesterolemia creste riscul de cancer.

Alimentele de origine animala contin colesterol – deci cresc colesterolul – deci cresc riscul de cancer.

Alimentele de origine vegetala nu contin colesterol si contin fibre – deci nu cresc colesterolul – deci scad riscul de cancer.”

 

-Ce daca insusi cercetatorii din care te inspiri sustin ca aportul de proteine vegetale este corelat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer?

-Ce daca sustii carcinogenitatea cazeinei pe baza unui studiu in care soarecii care sustii ca nu au facut cancer pentru ca au mancat doar 5% cazeina de fapt au facut leziuni hepatice mult mai severe decat cei hraniti cu 20% cazeina, studiu in care nici un soarece nu a facut cancer de fapt?

– Ce daca hipercolesterolemia pe care o pui in carca aportului de proteina animala nu este nici considerata carcinogen?

-Ce daca bolnavii al caror cancer sustii ca este cauzat de proteina animala aveau si schistosomie?

 

Iar recomandarea lui este la fel de simpla si clara: “consumul de orice cantitate de aliment de origine animala creste riscul de cancer si de mortalitate prin cancer”.

 

-De ce sa fim logici cand un profesor de biochimie face recomandari clinice pe baza de extrapolari sugerate de rezultate epidemiologice cu inferente pe alocuri ignorate si apoi necorectate pentru factori de confuzie?

 

 

Studii citate:

(1) McCullough, Marjorie L., et al. “Dairy, calcium, and vitamin D intake and postmenopausal breast cancer risk in the Cancer Prevention Study II Nutrition Cohort.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 14.12 (2005): 2898-2904.

(2) Gilsing, A. M. J., et al. “Vegetarianism, low meat consumption and the risk of lung, postmenopausal breast and prostate cancer in a population-based cohort study.” European journal of clinical nutrition 70.6 (2016): 723-729.

(3) Seifried, Harold E., et al. “The antioxidant conundrum in cancer.” Cancer Research 63.15 (2003): 4295-4298.

(4) Szablewski, Leszek. “Expression of glucose transporters in cancers.” Biochimica et Biophysica Acta (BBA)-Reviews on Cancer 1835.2 (2013): 164-169.

(5) D’Andrea, Gabriella M. “Use of antioxidants during chemotherapy and radiotherapy should be avoided.” CA: a cancer journal for clinicians 55.5 (2005): 319-321.

(6) Chen, Wanqing, et al. “Cancer statistics in China, 2015.” CA: a cancer journal for clinicians 66.2 (2016): 115-132.

(7) Appleton, B. Scott, and T. Colin Campbell. “Effect of high and low dietary protein on the dosing and postdosing periods of aflatoxin B1-induced hepatic preneoplastic lesion development in the rat.” Cancer research 43.5 (1983): 2150-2154.

(8) Svoboda, D. O. N. A. L. D., H. Jo Grady, and J. O. H. N. Higginson. “Aflatoxin B1 injury in rat and monkey liver.” The American journal of pathology 49.6 (1966): 1023.

(9) Campbell, T. Colin, and J. R. Hayes. “The effect of quantity and quality of dietary protein on drug metabolism.” Federation Proceedings. Vol. 35. No. 13. 1976.

(10) Mathur, Meera, and N. C. Nayak. “Effect of Low Protein Diet on Low Dose Chronic Aflatoxin B1 Induced Hepatic Injury in Rhesus Monkeys.” Journal of Toxicology: Toxin Reviews 8.1-2 (1989): 265-273.

(11) Kritchevsky, S. B., and D. Kritchevsky. “Serum cholesterol and cancer risk: an epidemiologic perspective.” Annual review of nutrition 12 (1992): 391.

(12) Omojola, A. Babatunde, et al. “Effect of cooking methods on cholesterol, mineral composition and formation of total heterocyclic aromatic amines in Muscovy drake meat.” Journal of the Science of Food and Agriculture 95.1 (2015): 98-102.

(13) Wang, Y., et al. “Effects of frying conditions on the formation of heterocyclic amines and trans fatty acids in grass carp (Ctenopharyngodon idellus).” Food chemistry 167 (2015): 251-257.

(14) Furrer, Amber N., Mohammad Chegeni, and Mario G. Ferruzzi. “Impact of Potato Processing on Nutrients, Phytochemicals and Human Health.” Critical reviews in food science and nutrition just-accepted (2016): 00-00.

(15) Parks, Elizabeth J., and Marc K. Hellerstein. “Carbohydrate-induced hypertriacylglycerolemia: historical perspective and review of biological mechanisms.” The American journal of clinical nutrition 71.2 (2000): 412-433.

(16) Park, Yikyung, et al. “Dietary fiber intake and risk of colorectal cancer: a pooled analysis of prospective cohort studies.” Jama 294.22 (2005): 2849-2857.

(17) Ishii, A., et al. “Parasite infection and cancer: with special emphasis on Schistosoma japonicum infections (Trematoda). A review.” Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis 305.2 (1994): 273-281.

(18) Mostafa, Mostafa H., S. A. Sheweita, and Peter J. O’Connor. “Relationship between schistosomiasis and bladder cancer.” Clinical Microbiology Reviews 12.1 (1999): 97-111.

 

 

 

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.

4 Comentarii

  1. Da, Studiul China ii arunca intr-o nebuloasa completa pe nespecialisti. Recunosc ca nu am putut sa o citesc toata, simpla afirmatie ca “tot ce este peste 0 colesterol trebuie evitat” si mai erau cateva chestii, mi-au taiat cheful. Poate ca a avut asa succes pt ca abia de vreo 2 ani s-a dat oficial ca nu influenteaza colesterolul seric, colesterolul alimentar, si, na, poate dlui Campbell i-a scapat amanuntul cu sinteza endogena… 🙂
    Lumea nu face diferenta intre un best seller si o lucrare cu valoare stiintifica. Dar chiar si printre best seller-uri de medici am citit carti ceva mai verosimile. Pardon, recunosc, pe asta n-am citit-o intrgral, dar nici nu cred ca imi voi pierde vremea.
    Sigina, ND

      • Multumesc frumos pentru comentariu! Apreciez mult cand primesc feedback de la alt nutritionist-dietetician. Exista atata de multa informatie contradiectorie pe “piata de nutritie” incat faptul ca incet incet vom reveni la nutritia fireasca, la mancatul corespunzator nevoilor propriului corp pare un scop din ce in ce mai greu de atins – deci va multumesc pentru interventie si sustin ca noi – ND – ar trebui sa discutam mai des :). Fitosterolii sunt steroli din plante cu structura similara cu colesterolul, totusi nu sunt colesterol. Exista tot felul de idei marketate legate de fitosteroli si am scris un articol despre acest subiect, pe care il puteti citi aici: https://www.artenediana.com/painea-care-scade-colesterolul/

        • Da, asa imi amintesc si eu de la cursuri, ca sunt competitori pt ca au structura similara (scuze, doar acum am vazut raspunsul 🙁 )