Povestea virusului cu nume de bere (Coronavirus, deci: Dă-i cu lime!) a început la piață.
Pe 30 decembrie 2019, într-o mititică piață de pește și carne în care lucrau 1500 de oameni într-un oraș chinezesc îndesat cu 11 milioane de locuitori, câțiva vânzători au răcit. Și pentru că au răcit ei așa oleacă mai rău, fiecare a decis să meargă totuși la medic poate, poate reușesc să-și petreacă Revelionul în familie. Și-uite așa s-au trezit medicii de gardă din Wuhan cu niște pacienți pe cap, răsăriți în prag de seară cu un tip de pneumonie care nu prea răspundea la tratamentele clasice. (1)
Și dă-i și luptă și scarpină-te-n cap, ce maica mă-sii o fii cu răceala asta ciudată.
Și răceala asta ciudată le-a dat bătăi de cap ceva zile și nopți până când – pe 7 ianuarie 2020 – echipa doamnei dr. Shi Zhengli, virusolog local, i-a luminat cu informația că ciudata boală este o zoonoză cauzată de un virus din familia Coronavirus care în mod normal îi afectează pe lilieci.
Acu’ nu știm clar dacă pandemia declarată ieri de Organizația Mondială a Sănătății a izbucnit pentru că folosirea săpunului este unul dintre comportamentele care deosebesc oamenii de animale sau pentru că unii oameni s-au apucat să mănânce lilieci. Totuși, ca descendenți direcți din tata Dracula, ar trebui să luăm cu-n dram de usturoi poveștile cu oameni care mănâncă vampiri.
Pentru că panica și creierul funcționează alternativ, Coronavirusul a reușit să împartă planeta în două:
Bine… mai există și o a treia categorie: cei nepăsători – persoane care își văd liniștiți de viață ca și cum nu se întâmplă nimic pe planetă.
Acest articol nu este un apel la nepăsare, este un apel la rațiune.
Pentru că panica amplifică comportamentele iraționale ale căror consecințe ne pot dezechilibra pe toți, este important să vedem situația cum este: nici mai bună, nici mai rea.
Problema este complicată nu numai de faptul că frica-n sân blochează creierul, ci și de faptul că ăista creier funcționează cu cel puțin un defect din fabrică:
Cu cât auzim mai des vorbindu-se despre un lucru care se întamplă extrem de rar cu atât credem că este mai probabil ca acel lucru să se întâmple foarte des, cu toate că știm în puțu’ gândirii raționale că totuși se întâmplă la naiba de rar – ceea ce în engleză se numește “availability bias“. (2)
Tații psihologiei decizionale – Amos Tversky și Daniel Kahneman – au demonstrat acum vreo 50 de ani că există multe alte scurtături de gândire care stau la baza presupunerilor, concluziilor și deciziilor proaste. Totuși în panica generalizată la care asistăm azi, availability bias rules!
Cu cât auzim și citim mai des despre Coronavirus cu atât pare că stă ca un vampir și se uită la noi pe geam – gata, gata să sară să ne înhațe plămânii.
Cercetătorii avertizează de ani și ani că modul de comunicare și management al bolilor infecțioase are impact în principal financiar, percepția riscului având un impact mai nociv decât boala în sine. (3)
În rarele momente în care am mai decide totuși să ne folosim neocortexul, ne putem uita la raportul oficialităților chineze care arată că:
Totuși, în ciuda faptului că rapoartele disponibile oficial arată că majoritatea celor infectați dezvoltă doar forme ușoare de boală, ieri – 11 martie 2020 s-a declarat pandemie pentru că la nivel mondial s-au înregistrat 118.000 cazuri de pacienți infectați cu Coronavirus, dintre care au murit 4.291.
De când s-a declarat pandemie percepția riscului s-a dublat, în ciuda faptului că rapoartele oficiale arată că până și în Italia – cea mai afectată țară în afara Chinei – 91% dintre persoanele infectate prezinta doar afectare ușoară.
Majoritatea nu înțelege ce înseamnă pandemie, cu toate că gripa atinge periodic nivel de pandemie iar majoritatea – chiar și a celor foarte bolnavi sau expuși – o ignoră an de an.
Ce știm de la pandemiile prin care am trecut la nivel global este că impactul nociv este generat de percepția riscului, afectând în principal economia nu sănătatea oamenilor.
Pandemie nu înseamnă că boala s-a modificat cumva sau că a devenit mai agresivă.
Pandemie înseamnă că mulți oameni sunt afectați la nivel mondial.
Contagiozitate mare, nu agresivitate mare.
– Totuși câți dintre noi nu am avut tuse sau febră în iarna asta?
Conform raportului publicat ieri, mortalitatea Coronavirusului este de 3,6% – cifră obținută simplist împărțind numărul de decese la numărul de cazuri cunoscute oficial.
Această cifră este baza presupunerilor matematice care hrănesc panica. Dar este o cifră falsă pentru că este obținută folosind un număr fals de cazuri.
Deși 3,6% mortalitate pare enorm comparativ cu pișpirica 0,1% mortalitate a gripei comune, majoritatea specialiștilor rămân destul de calmi susținând că dacă compari mere cu pere îți ies păduchi când extratereștii nu mai aterizează în Antarctica pentru că marțea e albastru.
Specialiștii în boli infecțioase rămân în general calmi pentru că dintre cele 118.000 de persoane despre care se știe oficial că au fost infectate cu coronavirus persoanele afectate sever sunt fie foarte bătrâni, fie deja în stare de sănătate proastă, având multe alte boli în afară de picătura care a umplut paharul cu corona.
Iar majoritatea specialiștii în matematică rămân în general calmi pentru că fără testare adecvată puternicul efect de scenă – obținut prin mediatizarea ferventă a sclipitoarei cifre de 3,6% drept “imensa” comparativ cu mortalitarea de doar 0,1% a gripei – nu poate șterge cu buretele poate singurele două aspecte pe care le cunoaștem de fapt din toată demența asta:
Doar că nu toți specialiștii în matematică rămân calmi, făcând estimări statistice plecând – probabil – de la acceptarea faptului că în general masele de oameni în panică se comportă irațional, iar individual multora dintre oameni nu le pasă de alți oameni suficient cât să respecte recomandări de minim bun simț.
În plus față de lipsa bunului simț al multora, specialiștii în matematică oleacă mai agitați citează un al treilea mecanism ce ne afectează gândirea: exponential growth bias. Conform acestui defect de gândire, majoritatea oamenilor nu înțelege faptul că o problemă mică poate crește exponențial, deci o ignoră. (5)
Dar matematicienii care rămân calmi susțin că infecția cu Coronavirus nu prezintă creștere exponențială și că modelele de creștere exponențială pot fi aplicate inadecvat în pandemii. (6)
Deoarece testarea pentru identificarea persoanelor infectate cu Coronavirus se face insuficient:
Pe baza rapoartelor oficialităților chineze, deoarece 80% dintre persoanele infectate cu Coronavirus fie nu au nici un simptom, fie dezvoltă doar o răceală cu tuse ușoară, majoritatea nefăcând nici măcar febră – pur matematic – numărul total de persoane infectate cu Coronavirus la nivel mondial ar putea fi de 5 ori mai mare decât numărul de cazuri cunoscute.
Asta nu ar înseamna nimic de rău dacă am avea disciplina și responsabilitatea necesară respectărilor de minimă prevenție.
Ce știm este că riscul de a lua boala este mare, nu că mortalitatea este mare.
Un număr mai mare de cazuri nu înseamnă că boala este mai agresivă.
Un număr mai mare de cazuri înseamnă că boala este mai contagioasă.
Mai contagios nu înseamnă mai agresiv.
COVID-19 este contagioasă. SARS a fost agresivă.
Teoretic ni se cere minimul posibil: să stăm în casă când avem simtome respiratorii sau când știm că venim din zone afectate de virus, să nu ne pupăm bătrânii și să ne spălăm pe mâini. Dar pentru ca recomandările de bun simț să fie eficiente trebuie să ai bun simț and common sense in not that common. Și pentru că mulți nu au bun simț, prelungirea aplicării acestor recomandări minime inițial, cumulativ va ajunge să ne coste maxim.
Fiecare pandemie este diferită, impactul depinzând de:
Dacă boala indusă de Coronavirus este foarte contagioasă dar 80% persoanele infectate nu au simptome sau doar tușesc nefăcând nici măcar febră, numărul probabil de cazuri poate fi de fapt 590.000, iar mortalitatea 0,7.
Și da, 0,7 tot este de 7 ori mai mare decât 0,1 cât este mortalitatea gripei însă asta nu șterge cu buretele faptul că din 100 de persoane infectate cu Coronavirus 99,3 n-o să aibă nici pe naiba.
Doar că nu mai poți să zici că 99,3 din 100 n-o să aibă nici pe naiba după ce au început să apară consecințe economice ale presupunerilor pe care le-ai trâmbițat oficial, fix în aceeași pripeală cum ai făcut în 2003 cu pandemia SARS. (8)
Aliniat cu defectele de gândire descrise de Tversky și Kahneman în anii ’70, odată ce au luat o atitudine oficială majoritatea oamenilor tind să o apere chiar și atunci când propriile dovezile îi contrazic. Iar cei desemnați la nivel mondial să adreseze pandemia de Coronavirus sunt și ei oameni. Deci demența va continua pe baza singurului factor pe care îl pot scoate în față: impactul contagiozității crescute în contextul creșterii exponențiale.
Dar evoluția bolii nu indică o creștere exponențială.
Când realitatea bolii te contrazice dar au început să apară consecințe economice are presupunerilor pripite pe care le-ai făcut deja, te agăți de orice lucru te poți agăța ca să îți justifici presupunerile:
Ca să te protejezi de consecințele economice ale panicii create la nivel mondial, pui frumos reflectorul pe unicul 1 din cei 100 care vezi că pățește naibii ceva și speri din toți bojogii că nimeni cu suficientă putere economică nu o să te ia de guler să te întrebe de ce naiba pui reflectorul pe acest 1 când 99,3 sunt ok.
Măsurile luate la nivel mondial împotriva răspândirii COVID-19 amplifică agresivitatea bolii:
Măsurile luate pentru protecția bătrânilor și bolnavilor îi pun la risc chiar pe bătrâni și bolnavi expunând la nivel mondial starea de nesănătate a sistemului medical.
Tratamentul populației vulnerabile și resursele necesare sistemului medical costă bani și toate sistemele riscă să pice nu numai sistemul medical când nu vor mai fi bani pentru nimic deoarece am neglijat economia încercând să salvăm sănătatea celor la risc și capacitatea sistemului medical care ar putea să fie depășită.
Boala indusă de Coronavirus este în principal ușoară.
Fără testare adecvată, mortalitatea pare mai mare decât a gripei dar cifrele de mortalitate disponibile oficial nu indică o creștere exponențială.
Oamenii de mult afectați sunt mai rău afectați de Coronavirus.
Sistemele de sănătate de mult afectate sunt mai rău afectate de Coronavirus.
Iar sistemele medicale pline de protocale standard de tratament, birocrație și hârțogării vor fi cele mai afectate pentru că nu există un protocol standard de tratament COVID-19 și nu este timp de birocrație și hârțogării.
Oficial, Organizația Mondială a Sănătății recomandă:
Oficial, Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă nici măcar să purtăm mască de protecție dacă nu avem tuse sau febră – specialiștii recomandându-le doar celor cu simptome și celor care au grijă de aceștia să poarte mască pentru că:
Și, cu toate că spre deosebire de gripă Coronavirusul nu afectează sever persoanele sub 18 ani și cu toate că analizele impactului financiar al pandemiile trecute arată că închiderea școlilor a triplat nocivitatea economică în țări precum Anglia, Franța, Belgia și Olanda (9), poziția UNICEF și OMS stă la baza închiderii școlilor.
– Cui îi pasă că închiderea școlilor și absenteismul generat de amplificarea percepției riscului accentuează nocivitatea impactului economic? (10)
Ignorând faptul că accesul tuturor la orice tratament scade dacă ne scade capacitatea financiară la nivelul peșterilor în care tăiesc lilieci, închidem școlile ca să îi protejăm pe cei 3,6 bunici dintre acei 100 de bunici cu vârste peste 80 de ani sau cu mai multe boli decât pot să ducă care se pot teoretic infecta de la nepoții lor duși la școală. Bunici care apoi se plimbă lelea cu autobuzul până la întâlnirea din piață cu ceilalți bunici care nu au cumpărat pătrunjel azi.
În timp ce școlile sunt pustii pentru ca să îi protejăm pe bunicii vulnerabili, bunicii vulnerabili ies ca în vacanță cu nepoții în parc.
Boala este ușoara și răspândirea s-ar putea opri dacă 76% din transmisii s-ar opri. (11)
De asemenea, în plus față de faptul că populația vulnerabilă nu prea stă în casă, unii dintre oamenii oficial diagnosticați ca infectați cu Coronavirus nu respectă autoizolarea și carantina ignorând faptul că ieșind din casă i-ar putea infecta și pe alții.
Așa cum ani la rând, ca mamă, am asistat la faptul că unii părinți și-au adus copiii cu muci și febră la școală riscând să-i infecteze pe alții – de o simpă răceală – acum asistăm cu toții la faptul că unii dintre cei oficial diagnosticați cu Coronavirus și unii dintre cei care s-au întors din zone puternic afectate de acest virus nu respectă autoizolarea sau carantina.
Noi cei care am putea să lucrăm stăm acasă să îi protejăm pe cei vulnerabili, în timp ce cei vulerabili se plimbă liniștiți pe stradă, ies la grătar, la mall sau cumpără tot ce le pică în mână stând la cozi interminabile la alimente și săpun.
Noi stăm în casă deși am putea munci.
Bătrânii și cei diagnosticați sau la risc de infecție cu coronavirus se plimbă lelea cheltuindu-și ultimul dram de bani pe fasole, vitamine și săpun pe culcându-se pe urechea cea bleagă că Iepurașul de Paște și Moș Crăciun vor avea grijă de ei când li se vor termina banii.
– Ce o să mănânci peste o lună dacă azi cheltui tot ce ai făcând stocuri de alimente care se vor strica?
– Măști și săpun?
Citind rapoartele oficiale, în ultimele săptămâni m-am tot întrebat dacă am luat-o cu toții razna cu capul la nivel mondial…
Nu că m-aș plânge de traficul light din București sau de bucuria copiilor generată de vacanța neplănuită după dispariția la fel de neplănuită a vacanței intertrimestriale cu care ne obișnuisem în februarie. Dar Coronavirusul ăsta mi-a umplut Inboxul cu două tipuri de emailuri:
Ca la piață: cerere și ofertă.
Iar dacă răspunsul la a doua întrebare este un simplu raport de SPAM cu-n “mama idioților este mereu gravidă” la pachet, răspunsul la prima întrebare pare oleacă mai complicat pentru ca majoritatea crede că trebuie să îți crești imunitatea.
Evident, majoritatea nu vrea să adreseze faptul că alimentația modernă bazată pe fast food stins cu sucuri răcoritoare (12) consumate pe repede înainte în zile stresante presarate cu somn prost și insuficient (13) scade imunitatea.
Majoritatea habar nu are ce e aia “imunitate” mesajul subliminal ce se vehiculează de la un făcător de bine la altul fiind că ar trebui să iei niște antioxidanți sau ceva.
Majoritatea crede că “imunitatea” se cumpară la farmacie.
Doar că doar “imunitatea” se cumpără la farmacie.
Imunitatea fără ghilimele depinde de alimentație sănătoasă (14), de practicarea regulată a sportului pe tot parcursul vieții (15, 16), de somn de calitate (17), și chiar de starea de bine și de nivelul de fericire din viața ta (18). Deci da, pare al naibii de complicat să crești așa brusc imunitatea cu Coronavirusul ăsta apărut așa abrupt în viața fast food-sedentară-stresantă-nefericită din adâncurile întunecatelor peșteri chinezești în care trăiesc vampiri.
În ciuda faptului că ești încurajat(ă) din stânga și din dreapta să iei diverse chestii ca să te aperi cumva, singurele lucruri care îți pot crește imunitatea specifică împotriva Coronavirusului sunt:
Vaccin n-avem.
Și exact cum nimeni nu vrea să moară deși toți vor în Rai, boală nu vrea nimeni.
Fără îmbolnăvire și fără vaccin singurul lucru pe care îl poți crește luând tot felul de vitamine, plante, tincturi și alte minuni este partea nespecifică a sistemului imun.
Dar imunitatea nespecifică crescută nu te ferește lelea fix de Coronavirus.
Imunitatea se numește “nespecifică” pentru că este nespecifică.
Iar creșterea imunității nespecifice nu înseamnă sănătate mai bună.
Imunitate nespecifică crescută înseamnă sistem imun dereglat, boli inflamatorii articulare și gastrointestinale, alergii, autoimunitate. (19)
Și nu este necesar să iei absolut nici o plantă magică să îți crești imunitatea nespecifică.
Imunitatea nespecifică este crescută direct de stres, sedentarism, somn insuficient și alimentație de cacao prin efectele lor pro-inflamatorii. (20)
Imunitatea fără ghilimele este un sistem mult mai complex decât pare când discuți la o bere despre imunitate:
Partea bună a întregii povești cu Coronavirusul ăsta este că a reușit să crească interesul pentru produse aparent neinteresante. Precum săpunul.
Partea proastă este că dacă această demență continuă, nu vom muri de Coronavirus ci de sărăcie.
Totul a început la piață și se va termina tot la piață.
Nu știu sigur dacă e chiar ca la mititica piață de pește și carne din Wuhan în care câțiva dintre cei 1500 de lucrători au răcit, dar pare bișniță scumpă ca la piață, bișniță care ignoră faptul că pentru a avea ce să vinzi cineva trebuie totuși să mai și muncească.
Date citate:
(13) Prather, Aric A. “Sleep, stress, and immunity.” Sleep and Health. Academic Press, 2019. 319-330.
(17) Ganz, Freda DeKeyser. “Sleep and immune function.” Critical care nurse 32.2 (2012): e19-e25.
Ideea că “alimentele de origine vegetală sunt sănătoase iar alimentele de origine animală sunt nesănătoase"…
Mierea pasteurizată sau preparată termic acasă nu este toxică.
Pentru că există o grămadă de confuzii legate de dietele ketogenice, am acceptat sa fac…