Fumatul în pandemie, ping-pong între panică și prostie

Diana ArteneAlimentaţie sănătoasă

fumatul-pandemie-coronavirus

Citind studiul francez despre fumatul în pandemie m-am trezit, mai ceva ca Proust transportat înapoi în timp de mirosul madelenelor, transportată înapoi în timp de mirosul prostiei la care am asistat la unul dintre workshopurile sponsorizate la conferința Societății Americane de Nutriție la care am participat la Boston în 2018.

Ruptă de frig (pentru că în clădirile Americii aerul condiționat este setat la doar 16 grade) și de foame (pentru că nu aveau disponibil decât fast-food ordinar si cafea americană, pură apă de ploaie) – am asistat stupefiată la un workshop realizat de 3 profesori de top veniți să demonstreze că sucurile răcoritoare sunt mai sănătoase decât apa.

Bine, adevăru-adevărat este că doar primii doi profesori și-au făcut treaba aducând argumente aparent științifice care să demonstreze (-Cui naiba?!) că virguliță cola e mai bună pentru noi decât apa. Al treilea, mai tinerel și oleacă Tarzan, le-a dat peste ochi maimuțelor de nu s-au văzut desființându-le argumentele rând pe rând.

Încă îmi aduc aminte cu adâncă plăcere schimbarea la față a organizatorilor de pe margini, de la roz bon-bonul încântat de primele două prezentări la maro-cola pe parcursul celei de-a treia. Bine… și fața primilor doi prezentatori s-a făcut maro-cola pe parcursul celei de-a treia prezentări, dar ce-o fi fost în capul lor?!

Teoretic orice om sănătos la cap cu sau fără o diplomă în nutriție s-ar cruci să asiste la un workshop internațional de nutriție menit să demonstreze că ești mai sănătos dacă bei cola decât dacă bei apă.

Nici sucurile light, nici cele cu zaharuri nu furnizează organismului zahăr, ci tot felul substanțe sintetice, generând: îngrășare, dislipidemie, steatoză hepatică și renală și un apetit suficient de dereglat încât să să-ți creeze o poftă continuă care să te facă să vrei să le consumi zi de zi.

Acum, dacă vă întrebați ce naiba era în capul meu să asist la așa ceva, menționez 2 aspecte triste dar esențiale:

  1. Mâncarea servită la conferințele de nutriție variază de la extrem de proastă, la proastă, la pur necomestibilă, în funcție de bugetul și durerea în cot a organizatorilor față de participanții la conferință.
  2. Iar una dintre conferințele cu cea mai proastă mâncare de pe planetă este conferință organizată anual de Societatea Americană de Nutriție, motiv pentru care focusul multora dintre cei 30.000 de participanți se mută în jurul prânzului spre identificarea workshopurilor organizate de diverse companii care își promovează produsele.

Conferințele astea mari și moțate se desfășoară zile la rând, continuu de la 8 dimineața la 8 seara, și dacă vrei să nu mori de foame la prânz stai cumințel și asiști la reclame voalate elegant cu fundiță de “workshop” ca să ai nabii acces la ceva de mâncat cât de cât comestibil.

Participarea la reclamele astea plasate în mijlocul conferințelor, este precum urmărirea reclamelor plasate într-un film bun. Teoretic poți să pleci oricând la bucătărie să mănânci civilizat, dar practic riști să pierzi prezentări importante plasate strategic cât să te țină la conferință pe tot parcursul programului.

Dar acum sunt acasă și mă crucesc citind studiul francez care ridică ipoteze despre cum ne protejează nicotina de coronavirus fix la fel cum m-am crucit atunci despre cum ne protejează cola de obezitate și boli metabolice.

Aș vrea să citez acest studiu, dar nu este publicat decât ca preprint într-un jurnal oarecare și deja republicat după ce diverși cercetători la nivel internațional au solicitat datele științifice din spatele incredibilei concluzii.

Practic este o analiză statistică de calcul a incidenței infecției comparativ între cei care declară că fumează și cei care se știe oficial că fumează.

Se iau oamenii infectați cu coronavirus internați într-un spital din Franța între 28 februarie și 30 martie 2020 (considerati pacienți cu infecție severă) la pachet cu cei consultați în același spital între 23 martie și 9 aprilie (considerați pacienți cu infecție ușoară sau moderată) și sunt întrebați: “Ia zi bre, fumezi?”

Cei care au răspuns da, au fost etichetați “fumători”

Cei care au răspuns nu, au fost etichetați “nefumători”.

Doar că, poți răspunde fix cum te taie panica atunci când ești întrebat dacă fumezi sau nu în plină pandemie de boală respiratorie.

Studiile care evaluează impactul real al fumatului asupra sănătății umane consideră fumător nu doar o persoană care răspunde “da” când este întrebată dacă fumează. Statusul de fumator este atestat prin analize clare de sânge și urină care arată obiectiv dovada metabolică a faptului că o persoană fumează sau nu. (1)

Evident aceste studii sunt mai dificil de făcut, și în plină pandemie nu e timp de astfel de detalii, deci persoanele chestionate în acest studiu observațional nu au fost testate în nici un fel pentru a evalua dacă răspunsul dat la întrebarea dacă fumează sau nu este real.

Dar fără verificarea metabolică a răspunsului dat, poți să zici orice crezi tu adecvat ca răspuns.

Nu riști să te acuze cineva cumva că e vina ta că te-ai infectat, nu riști să nu te trateze bine că cum de naibii mai fumezi când tot ți se spune să nu duci mâna la gură decât după ce te speli de 15 ori, nu riști să îți dea nimeni două palme în plină pandemie de panică.

Dacă răspunzi că nu fumezi chit că fumezi de la 16 ani poți să stai liniștit, ești oficial nefumător, poți să te infectezi și tu ca omu’ că nu-i vina ta.

Și tam-taram-ta-dam-dam-dam… numărul celor infectați cu coronavirus care au recunoscut că fumează este de doar 5.3% comparativ cu 25.4% câți se știe oficial că fumează în Franța.

Deci, tam-taram-ta-dam-dam-dam… Breaking News: Incidența Covid-19 este mai mică la fumători!

Cercetătorii regretă oficial că numărul persoanelor întrebate a fost scăzut de faptul că nu li s-a permis accesul pe secțiile de terapie intensivă, considerând că efectul protector al fumatului ar fi fost mult mai clar evidențiat dacă li s-ar fi permis să îi ia la întrebări pe pacienții intubați…

Să încerci să demonstrezi că bând cola îți îmbunătățești sănătatea la una dintre cele mai mari conferințe internaționale de nutriție pare la fel de stupefiant ca să încerci să demonstrezi că nicotina te protejează în timpul unei pandemii de boală infecțioasă respiratorie.

Asistăm uluiți la inteligența șefilor planetei.

De la imunitatea de turmă propusă de sefu’ englez, la injecțiile cu dezinfectanți propuse de sefu’ american, la sex ca metodă de păstrare a sănătății mentale propusă de sefu’ danez, cumva cumva trebuia să se ajungă și la fumat.

Nu de alta, momentan sunt oleacă ocupați și nu au apucat să cerceteze dacă efectele benefice ale consumului de cola conferă protecție și față de boli respiratorii nu doar față de obezitate și boli metabolice. Să avem puțintică răbdare, după ce termină cu fumatul probabil vor ajunge și la cola.

Scoțând rotocoale de fum din țigara fumată relaxat, pe valul de corona cercetătorii emit gârlă de ipoteze după ipoteze care mai de care mai pseudoștiințifice și mai crețe la cap. Dar oarecum științifice. Deși crețe la cap.

Și cum să emită ipoteze decât în urma unui studiu…

Dar “studiu” este un cuvânt la fel de vag precum cuvântul “om”.

Sunt oameni și oameni, sunt studii și studii. Nu-i vorba că sunt mai buni sau mai răi, dar măcar ca vârstă au un nivel de pregătire și experiență diferit:

  • copiii de clasa I folosesc aceleași litere ca și doctorii – toți fiind denumiți folosind cuvântul “oameni” și teoretic orice copil de clasa I are potențialul să devină doctor
  • studiile observaționale folosesc aceleași litere ca și studiile clinice randomizate controlat – toate fiind denumite folosind cuvântul “studii” și teoretic orice studiu observațional are potențialul să devină studiu clinic randomizat controlat

Doar că majoritatea copiilor nu devin doctori, iar majoritatea studiilor observaționale nu devin studii clinice randomizate controlat neridicand decât ipoteze fără validitate clinică.

Și-uite așa vuiește netul de tot felul de minuni.

Dar, în ciuda faptului că dacă nu știi să evaluezi gradul de validitate clinică a unui studiu simplul fapt că se numește “studiu” pare extrem de valid, un studiu observațional nu șterge cu buretele tot ce știm azi despre nocivitatea fumatului.

Logic ar fi ca atunci când vine un studiu de grădiniță să ne spună că fumatul ne protejează de infecții respiratorii să chemăm un studiu adult să îi explice puștiului că:

  1. fumatul crește riscul de infecții bacteriene și de suprainfectări nozocomiale generând creșterea permeabilității mucoasei respiratorii pentru agenți patogeni, inflamație locală și scăderea imunității (2)
  2. fumătorii cu infecții respiratorii prezintă un risc crescut de evoluție mai severă a bolii (3)
  3. fumatul crește riscul bolilor care în această pandemie sunt asociate cu o evoluție severă sau deces în cazul celor infectați cu coronavirus:
    • fumatul crește riscul de boli cardiovasculare, (4) inclusiv în cazul nefumătorilor expuși la fumat pasiv (5) sau al fumătorilor de țigări electonice (6) sau de narghilea (7)
    • fumatul crește riscul de boli renale cronice direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi și cu anii de când fumezi, dializa fiind mai puțin eficiența în cazul pacienților cu boli renale avansate care continuă să fumeze (8, 9, 10)
    • fumatul crește riscul de diabet chiar și în cazul nefumătorilor expuși acasă la fumat pasiv, asociind hiperglicemie, creșterea HbA1c și dislipidemie (11, 12, 13)

Peste 1 miliard de persoane fumează la nivel mondial și poate dă bine să-i calmăm nițel în plină pandemie, să poată să fumeze liniștiți în continuare.

Dar nu este vorba doar despre faptul că fumatul crește riscul de infecții respiratorii, despre faptul că fumatul crește riscul de evoluție mai severă în caz de infecții respiratorii, sau despre faptul că fumatul crește riscul bolilor asociate cu un risc crescut în caz de infecție cu coronavirus: boli cardiovasculare, boli renale și diabet.

În plus față de acestea, fumatul crește și riscul de boli pulmonare cronice direct proporțional cu timpul de când fumezi. (14, 15) Iar odată internat, simplul fapt că ai deja boală pulmonară cronică crește cu 10% riscul de mortalitate în spital. (16)

Chiar și în cazul infecției cu coronavirus, analiza sistematică a puținelor studii disponibile azi arată un risc crescut de infecție severă Covid-19 în cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice care continuă să fumeze. (17)

Numărul de decese anuale cauzate de bolile pulmonare cronice a crescut la nivel global de la 3.32 milioane în 1990 la 3.91 milioane în 2017. (18)

În medie, peste 3 milioane oameni mor anual datorită bolilor pulmonare cronice asociate fumatului.

Azi 28 aprilie, la nivel global au murit 216.281 de COVID-19.

Și totuși apar studii care promovează fumatul în plină pandemie… Sau poate doar nicotina. Nu se știe sigur, parcă doar nicotina…

În ciuda știrilor bombastice oamenii nu mor doar de Covid-19.

Promovarea nicotinei în pandemia de azi de infecție respiratorie frizează prostia la fel ca promovarea sucurilor răcoritoare în pandemia de azi de obezitate și boli metabolice.

Deși ceața mentală indusă de panica globală în geam mat a indus o sete dramatică pentru soluții magice, fumatul amplifică toți factorii de risc de mortalitate și evoluție severă asociați infecției cu coronavirus.

– Dar dacă deștepții planetei zic altfel?!

Te uiți stupefiat cum șefu’ scoate rotocoale de fum, relaxat că are dreptate pentru că este șef, și tu nu ai pentru că nu ești.

Doar că vrăjeala că ești șef ține doar la oameni, virusul nu face această diferență.

Cu toate că pare că banii pot cumpăra și sănătate și de toate oricum te-ai comporta, țările șef care ne conduc azi sunt cele mai afectate și de pandemia de obezitate și boli metabolice, și de pandemia de coronavirus.

Pentru sănătatea dvs, folosiți-vă creierul și bunul simț.

Studii citate

(1) Martin, Elizabeth M., et al. “E-cigarette use results in suppression of immune and inflammatory-response genes in nasal epithelial cells similar to cigarette smoke.” American Journal of Physiology-Lung Cellular and Molecular Physiology 311.1 (2016): L135-L144.

(2) Bagaitkar, Juhi, Donald R. Demuth, and David A. Scott. “Tobacco use increases susceptibility to bacterial infection.” Tobacco induced diseases 4.1 (2008): 12.

(3) Han, Lefei, et al. “Smoking and influenza-associated morbidity and mortality: a systematic review and meta-analysis.” Epidemiology 30.3 (2019): 405-417.

(4) King, Cecile C., et al. “Longitudinal impact of smoking and smoking cessation on inflammatory markers of cardiovascular disease risk.” Arteriosclerosis, thrombosis, and vascular biology 37.2 (2017): 374-3

(5) Attard, Ritienne, et al. “The impact of passive and active smoking on inflammation, lipid profile and the risk of myocardial infarction.” Open Heart 4.2 (2017): e000620.

(6) Carnevale, Roberto, et al. “Acute impact of tobacco vs electronic cigarette smoking on oxidative stress and vascular function.” Chest 150.3 (2016): 606-612.

(7) Bhatnagar, Aruni, et al. “Water pipe (hookah) smoking and cardiovascular disease risk: a scientific statement from the American Heart Association.” Circulation 139.19 (2019): e917-e936.

(8) Roehm, Bethany, et al. “Cigarette smoking attenuates kidney protection by angiotensin-converting enzyme inhibition in nondiabetic chronic kidney disease.” American journal of nephrology 46.4 (2017): 260-267.

(9) Zhang, Shu Tong, et al. “Effects of Smoking on Chronic Kidney Disease.” J Am Soc Nephrol 21.11 (2019): 1819-1834.

(10) Trajceska, Lada, et al. “Active Smoking is Associated with Lower Dialysis Adequacy in Prevalent Dialysis Patients.” Open Access Macedonian Journal of Medical Sciences 7.21 (2019).

(11) Akter, Shamima, Atsushi Goto, and Tetsuya Mizoue. “Smoking and the risk of type 2 diabetes in Japan: a systematic review and meta-analysis.” Journal of epidemiology 27.12 (2017): 553-561.

(12) Maddatu, Judith, Emily Anderson-Baucum, and Carmella Evans-Molina. “Smoking and the risk of type 2 diabetes.” Translational Research 184 (2017): 101-107.

(13) Gu, Lijuan, et al. “Effects of Passive Smoking on Glycemic Parameters and Lipid Profiles in a Chinese Female Population.” Clinical laboratory 63.7 (2017): 1147-1152.

(14) Jayes, Leah, et al. “SmokeHaz: systematic reviews and meta-analyses of the effects of smoking on respiratory health.” Chest 150.1 (2016): 164-179.

(15) Liu, Yong, et al. “Smoking duration, respiratory symptoms, and COPD in adults aged≥ 45 years with a smoking history.” International journal of chronic obstructive pulmonary disease 10 (2015): 1409.

(16) Sin, Don D. “Contemporary concise review 2019: chronic obstructive pulmonary disease.” Respirology 104 (2020).

(17) Zhao, Qianwen, et al. “The impact of COPD and smoking history on the severity of Covid‐19: A systemic review and meta‐analysis.” Journal of Medical Virology (2020).

(18) Li, Xiaochen, et al. “Trends and risk factors of mortality and disability adjusted life years for chronic respiratory diseases from 1990 to 2017: systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017.” bmj 368 (2020).