Suplimente alimentare care influențează coagularea sângelui

Diana ArteneAlimentaţie sănătoasă

suplimente-alimentare-coagularea-sangelui

Știm că multă lume folosește tot felul de suplimente alimentare după inspirația proprie sau a vecinului, iar în contextul nebun indus azi de pandemia cu Coronavirus și mai multă lume este tentată să folosească din în ce mai multe suplimente pentru că se dau viral de la unul la altul.

Suplimente cu vitamina C, E, echinacea, seleniu, ceai verde, aloe, turmeric și tot felul de alte moțate – una mai panaceu ca alta – sunt consumate și promovate în lupta globală împotriva dracului ăsta de virusului. Cu cât ești mai speriat cu atât discuți mai abitir despre creșterea imunității.

– “Măcar atât poți face, să iei și tu ceva.”

– “Și ce mare lucru, dacă nu obții nimic, măcar sunt naturale!”

Cu toate că eficiența unor tratamente grele este în discuție când vine vorba de managementul pacienților afectați sever, lumea o ține langa cu tot felul de “antivirale naturale” pregatindu-se pentru lupta cu virusul vampiresc înarmați cu usturoi.

Doar că în rapoartele publicate de specialiștii aflați în prima linie în lupta cu Covid-19, tulburările de coagulare a sângelui sunt menționate constant ca prezente la mulți dintre oamenii sever afectați. (1)

În cazul infecției cu Cornavirus nu știm dacă aceaste tulburări de coagulare cresc riscul de afectare severă, sau dacă virusul crește riscul de tulburări de coagulare. Însă ce știm din cazul infecției cu virus gripal este că tulburările de coagulare ajută virusul să fie mai agresiv, amplificând replicarea virală. (2)

Desigur știm și că bolile cardiovasculare pre-existente infecției Covid-19 cresc riscul de afectare severă, infecția în sine poate asocia complicații cardiovasculare, iar tratamentele infecției pot asocia efecte secundare cardiovasculare. (3)

Însă aceste tulburări de coagulare apar, indicând o evoluție severă în cazul pacienților infectați cu Coronavirus. (4)

Și-acu’ vine Ileana Cosânzeana să-și protejeze mamaia cu comprimatele de seleniu, vitamina C și echinaceea luate regulamentar după piureul de spanac. Și mamaie Leana tace și-nghite ce-i recomandă fata, ca doar de aia a ținut-o prin facultăți.

Ileana Cosânzeana e bine intenționată.

Și pe toți pereții online scrie că bătrânii sunt mai afectați, și mamaie e bătrână.

Și vitaminele și antioxidanții sunt vândute pentru că ajută la imunitate.

Și mamaie Leana tace și-nghite cuminte și iubitoare că are fata grijă de ea.

Dar mulți bătrâni primesc medicație anticoagulantă.

Și dacă mamaie Leana ia anticoagulante în timp ce ia și suplimentele alimentare cumpărate cu bune intenții de Ileana Cosânzeana pe lângă spanac, atunci – cel puțin teoretic – bătrâna poate risca o afectare mai severă datorită tulburărilor de coagulare potențial generate prin interacțiunile dintre aceste suplimente și medicația anticoagulantă.

Suplimentele alimentare cu vitaminele E și K, acizi grași omega-3, seleniu, coenzima Q-10 sau arginină pot influența coagularea sângelui. (5, 6).

În plus față de acestea, suplimentele cu vitamina D:

  • pot să fi o sabie cu două tăișuri: pentru că atât hipovitaminoza prin aport alimentar insuficient cât și hipervitaminoza prin luarea de suplimente cu vitamina D când nu ai deficiență pot avea un impact cardiovascular nociv (7)
  • iar dovezile științifice actuale susțin că aceste produse contribuie la protecția împotriva infecțiilor respiratorii doar în cazul celor cu deficiență de vitamina D (8)

Iar legat de suplimentele cu vitamina C, dovezile științifice actuale contrazic atât impactul nociv al vitaminei C asupra coagulării sângelui, cât și eficiența vitaminei C de a preveni infecțiile respiratorii:

  • Impactul nociv asupra coagulării sângelui este presupus pe bază de rapoarte individuale de caz nu pe dovezi obiective (9, 10)
  • Singurele persoane în cazul cărora există dovezi de minimă eficiență în prevenția răcelilor sunt sportivii și soldații, dar și în cazul acestora doza terapeutică este de 200mg pe zi, adică de 5 ori mai puțin decât gramul luat de majoritatea. (11)

Există nenumărate remedii din plante care pot asocia tulburări de coagulare, crescând riscul de tromboză sau hemoragii în cazul persoanelor în tratament anticoagulant, printre acestea fiind: aloe, echinacea, ginseng, ghimbir, sunătoare, coada șoricelului, mușețel și lucernă. (12, 13)

Evident că nu veți păți nimic dacă veți bea un ceai de mușețel dimineața. Dar siguranța folosirii capsulelor cu extracte concentrate de astfel de plante nu este dovedită în cazul pacienților în tratament anticoagulant. (14)

… și după ce vedem cu toții cum tratează lumea recomandările de a sta în casă, parcă, parcă îmi vine să șterg și ceaiul din astfel de plante pentru că se pare că majoritatea nu tratează recomandările ca obligatorii și dacă vrem să obținem vreo brânză trebuie naibii să le facem obligatorii …

Recomandările civilizate care fac apel la bun simț sunt ignorate cu nepăsare cu resemnare de cei crescuți de mici în frică.

Acum desigur că există și alimente care în cazul consumului excesiv pot influența coagularea sângelui, precum: merișoare, usturoi, spanac, rucola, salată verde, valeriană, urzici, lobodă, sparanghel, conopidă, varză și sfântul brocoli. În cazul pacienților în tratament anticoagulant – literatura științifică actuală arată că aceste alimente pot fi consumate moderat. (15)

Pe de altă parte, precaut ar fi ca măcar în aceasta perioadă nebună să evitați folosirea de suplimente alimentare și remedii concentrate din plante care pot interfera cu coagularea sângelui deoarece – spre deosebire de aceste alimentele care nu trebuie excluse – suplimentele alimentare și remediile concentrate din plante au un conținut mult mai mare de subtanțe active.

O concentrație mai mare de substanțe active nu înseamnă un impact mai bun, ci un impact mai puternic. Dar – deși majoritatea crede că suplimentele alimentare și remediile din plante nu au efecte secundare pentru că sunt naturale – de fapt pot avea, acest impact mai puternic putând fi și negativ. (16)

Așa cum am scris în articolul despre Coronavirus, imunitatea este mai complicată decât pare când discuți la o bere despre imunitate.

Ce cumperi de fapt de la farmacie când iei suplimente alimentare este percepția temporară a recâștigării stării de control. Simți că faci ceva activ, contribui și tu cu ceva la managementul stării de criză în care ne-am trezit brusc cu toții. În condiții de stres abrupt este absolut comun, normal și firesc să vrem să ne protejăm. Însă doar “imunitatea” se cumpără la farmacie. (17)

Imunitatea fără ghilimele se optimizează prin alimentație sănătoasă, somn și sport. Se optimizează, nu se crește.

  • Și dacă tot te duci de 7 ori la cumpărături deși ar trebui să stai în casă, poate îți cumperi și alimente sănătoase nu doar conserve de pateu, cola și biscuiți. (18)
  • Și dacă tot nu mergi la serviciu, poate dormi mai mult. (19)
  • Și dacă tot te plictisești acasă, poate faci niște sport în sufragerie. (20)

Chiar dacă sunt naturale, suplimentele alimentare nu sunt lipsite de efecte secundare. (21)

Suplimentele alimentare sunt mai puțin evaluate comparativ cu medicamentele pentru că sunt produse și comercializate conform unor reglementări legale diferite de cele pentru medicamente, reglementări care nu solicită testarea riguroasă în cazul bătrânilor sau a persoanelor cu multiple boli – adică exact aceia care sunt azi mai la risc. (22)

Suplimentele alimentare sunt legiferate ca alimentele nu ca medicamentele.

Când cumperi medicamente ești “pacient”, iar medicul care ți le recomandă are răspundere legală pentru impactul medicamentelor recomandate.

Când iei suplimente ești “client”, iar medicul sau oricine altcineva ți le recomandă nu are răspundere legală pentru impactul suplimentelor recomandate fix la fel cum nu are nici vecina de palier, colega de birou sau vânzătoarea de la plafar.

Dacă ești sănătos, ce riști luând tot felul de suplimente este toxicitate hepatică. (23)

Dacă ești în tratament anticoagulant pentru că suferi de boli cardiovasculare, ce riști luând tot felul de suplimente în plus față de toxicitate hepatică sunt tulburări de coagulare. (24)

Iar pentru că tulburările de coagulare sunt unul dintre stegulețele roșii care indică o evoluție severă în cazul infecției cu Coronavirus, cel puțin în această perioadă nebună este mai precaut să vă optimizați imunitatea prin alimentație sănătoasă, somn și sport.

Studii citate

(1) Tang, Ning, et al. “Abnormal Coagulation parameters are associated with poor prognosis in patients with novel coronavirus pneumonia.” Journal of Thrombosis and Haemostasis (2020).

(2) Yang, Yan, and Hong Tang. “Aberrant coagulation causes a hyper-inflammatory response in severe influenza pneumonia.” Cellular & molecular immunology 13.4 (2016): 432-442.

(3) Driggin, Elissa, et al. “Cardiovascular Considerations for Patients, Health Care Workers, and Health Systems During the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Pandemic.” Journal of the American College of Cardiology (2020).

(4) Han, H., et al. “Prominent changes in blood coagulation of patients with SARS-CoV-2 infection.” Clinical chemistry and laboratory medicine (2020).

(5) Shea, M. Kyla, and Sarah L. Booth. “Vitamin E: Interactions with Vitamin K and Other Bioactive Compounds.” Vitamin E in Human Health. Humana Press, Cham, 2019. 261-269.

(6) Stanger, Michael J., et al. “Anticoagulant activity of select dietary supplements.” Nutrition reviews 70.2 (2012): 107-117.

(7) Zechner, Christoph, and Dwight A. Towler. “Vitamin D: Cardiovascular Effects and Vascular Calcification.” Vitamin D. Academic Press, 2018. 549-570.

(8) Martineau, Adrian R., et al. “Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data.” bmj 356 (2017): i6583.

(9) Feetam, Celia L., R. H. Leach, and M. J. Meynell. “Lack of a clinically important interaction between warfarin and ascorbic acid.” Toxicology and applied pharmacology 31.3 (1975): 544-547.

(10) Sattar, Adil, Jane E. Willman, and Raghu Kolluri. “Possible warfarin resistance due to interaction with ascorbic acid: case report and literature review.” American journal of health-system pharmacy 70.9 (2013): 782-786.

(11) Hemilä, Harri, and Elizabeth Chalker. “Vitamin C for preventing and treating the common cold.” Cochrane Database of Systematic Reviews 1 (2013).

(12) Ulbricht, C., et al. “Clinical evidence of herb-drug interactions: a systematic review by the natural standard research collaboration.” Current drug metabolism 9.10 (2008): 1063-1120.

(13) Cho, William CS. “Herb-drug interactions: systematic review, mechanisms, and therapies.” (2015).

(14) Cordier, Werner, and Vanessa Steenkamp. “Herbal remedies affecting coagulation: a review.” Pharmaceutical biology 50.4 (2012): 443-452.

(15) Violi, Francesco, et al. “Interaction between dietary vitamin K intake and anticoagulation by vitamin K antagonists: is it really true?: a systematic review.” Medicine 95.10 (2016).

(16) Posadzki, Paul, Leala K. Watson, and Edzard Ernst. “Adverse effects of herbal medicines: an overview of systematic reviews.” Clinical medicine 13.1 (2013): 7.

(17) Venter, Carina, et al. “Nutrition and the Immune System: A Complicated Tango.” Nutrients 12.3 (2020): 818.

(18) Goldsmith, Jason R., and R. Balfour Sartor. “The role of diet on intestinal microbiota metabolism: downstream impacts on host immune function and health, and therapeutic implications.” Journal of gastroenterology 49.5 (2014): 785-798.

(19) Faraut, Brice, et al. “Immune, inflammatory and cardiovascular consequences of sleep restriction and recovery.” Sleep medicine reviews 16.2 (2012): 137-149.

(20) Jang, Tae-Yeong, and Bong-Woo Chang. “Meta-analysis of the Influence of then Elderly Regular Exercise on their Immunity.” Journal of Digital Convergence 15.5 (2017): 339-344.

(21) Stickel, Felix, and Daniel Shouval. “Hepatotoxicity of herbal and dietary supplements: an update.” Archives of toxicology 89.6 (2015): 851-865.

(22) Navarro, Victor J., and M. Isabel Lucena. “Hepatotoxicity induced by herbal and dietary supplements.” Seminars in liver disease. Vol. 34. No. 02. Thieme Medical Publishers, 2014.

(23) García-Cortés, Miren, et al. “Hepatotoxicity by dietary supplements: a tabular listing and clinical characteristics.” International journal of molecular sciences 17.4 (2016): 537.

(24) Gardiner, Paula, Russell S. Phillips, and Allen F. Shaughnessy. “Herbal and dietary supplement-drug interactions in patients with chronic illnesses.” American family physician 77.1 (2008): 73-78.