De ce tot renunti la dieta?

  1. nutritie de slabit Bucuresti
Rating: 5.0/5. Din 2 voturi.
Please wait...

Daca te-ai saturat sa te ingrasi de fiecare data cand iti dai si tu voie sa mananci ceva bun, daca te ia cu rau de la stomac numai la gandul ca va trebui sa te apuci iar de dieta, si daca esti frustrat(a) pentru ca oricat ai incerca sa nu te ingrasi pur si simplu nu reusesti – atunci acest articol este pentru tine.

 

Iti voi explica de ce tot renunti dieta.

 

Imagineaza-ti urmatoarea situatie:

 

“A venit, a venit toamna. Acopera-mi inima cu ceva, cu un zambet sau mai bine, sau mai bine cu inima ta” cantand in surdina.

 

Si tu te uiti la gogoasa din mana ta…

 

Te doare-n basca de toamna si de frunzele ei.

 

Simti cum frustrarea creste in mintea ta.

 

Nu vrei s-o mananci.

 

Nu trebuie s-o mananci.

 

In ultima saptamana te-ai chinuit atat de tare si ti-a iesit asa de bine cu sportul si cu dieta incat te zgarie pe creier numai gandul ca o vrei.

 

Dar, iata de ce probabil te vei lasa sa o mananci:

 

1. Te bazezi pe diete.

 

Iti promiti ca de maine te reapuci iar – de dieta, de sport, sau de ce naiba o trebui ca sa-ti poti si tu manca gogoasa linistit(a).

 

Dietele sunt aici sa salveze ziua cand devii emotionally hijacked (stiu ca inseamna “rapit de emotii” dar parca suna mult mai bine in engleza, nu-i asa?).

 

Dieta de maine sau de luni va fi pretul platit pentru dezmatul de azi.

 

Si ti-l asumi azi exact ca pe un credit pentru o rochie prea scumpa pur si simplu pentru ca nu poti sa nu cedezi tentatiei.

 

Si, iata de ce o s-o mananci de fapt:

 

2. Amigdala ta ( centrul de perceptie a pericolului) e superstimulata de stresul din viata ta.

 

Amigdala este o zona a creierului esentiala in decodificarea emotiilor, mai ales a celor care reprezinta o amenintare pentru organism.

 

Are legaturi cu toate centrele vegetative si de adaptare la stres cu purul scop de a asigura supravietuirea organismului. Iar stimularea ei prelungita determina ulcere gastrice, de exemplu.

 

Pe langa adaptarea la stres, genereaza si secretie de beta-endorfine – substante anestezice secretate natural de corpul uman in caz de pericol – ca sa nu mai simti durerea din viata ta, de ce natura o fi ea.

 

Doar ca, aceasta anestezie vine la pachet cu o capacitate scazuta de perceptie a placerii.

 

3. Nucleus accumbens (centrul de perceptie a placerii) este anesteziat de accesul intermitent la alimentele preferate.

 

Valoarea de recompensa a alimentelor pe care ti le refuzi creste paralel cu scaderea capacitatii de a perceptie a placerii – generata de scaderea numarului de receptori dopaminergici postsinaptici dupa ce accesul intermitent la triggeri pentru secretia de dopamina ti-a scazut capacitatea presinaptica de recaptare a dopaminei secretate in exces.

 

Si pur biologic, vei compensa aceasta scadere consumand o cantitate din ce in ce mai mare de astfel de triggeri paralel cu o plictiseala din ce in ce mai mare fata de alimente sanatoase dar normale (in sensul de impact dopaminergic mai scazut).

 

Cu cat mai rar iti vei oferi aceasta gogoasa (sau orice alt aliment care-ti place pe bune) cu atat mai mare va fi impactul emotional al alimentului respectiv.

 

4. Circuitul Papez (mecanismul de baza al memoriei) iti creaza asteptari de placere pe care le vei compara cu ce ai simtit in trecut cand te-ai intalnit cu gogosi.

 

Din cauza acestui circuit, de fiecare data cand vei consuma alimente cu impact pe nucleul accumbens (pe romaneste “care iti plac”) vei compara placerea pe care o simti azi cu placerea pe care ai simtit-o odata.

 

Dar – datorita accesului intermitent compensat la greu cu alti stimuli care stii tu ca nu ingrasa – placerea de azi va fi mereu mai mica decat placerea de ieri.

 

Si frustrarea de azi se va adauga la stresul de azi, si maine vei avea nevoie de doua gogosi ca sa-ti carpesti viata.

 

Si da, ai dreptate, probabil te vei ingrasa daca mananci gogoasa asta pur si simplu pentru ca orice sursa alimentara nesolicitata de foame fiziologica exprimata gastric – fie ca vorbim de cel mai sanatos fruct sau de cea mai nesanatoasa gogoasa – poate genera rezistenta la insulina (cauza reala a ingrasatului).

 

Dar, pentru ca atata timp cat ne refuzam alimentele preferate nu putem slabi pe termen lung pentru ca ne dam cu stangu-n dreptu’ – iata:

Solutia prin care poti manca gogoasi fara sa te ingrasi:

 

1. Ca sa poti manca ce vrei trebuie sa mananci doar cand iti este foame.

 

Si ca sa poti manca doar cand iti este foame trebuie sa iti promiti ca iti vei permite sa mananci ce vrea burta ta. Sau creierul tau. Sau cine-o fi la conducere.

 

Se spune ca alegem fie de frica, fie de incredere.

 

Si cat timp amigdala ta e la conducere vei alege de frica.

 

2. Oricat de bun ar fi alimentul respectiv, in timp ce-l mananci trebuie sa nu faci alceva decat sa-l savurezi.

 

Nu poti percepe senzatia de satietate daca mintea ta e pe facebook.

 

Si, ca sa poti slabi, trebuie neaparat sa te opresti din mancat cand simti senzatia de satietate – nu inainte, nu dupa.

 

3. Chiar daca este cea mai buna gogoasa de la bunica’ncoace trebuie sa vina la pachet cu o salata si cu o sursa serioasa de proteine.

 

Fibrele vor face damage control la nivel intestinal, iar proteinele vor face damage control la nivel sangvin.

 

Da – ai citit bine – ca sa slabesti mancand gogosi, sau cremsnit, sau orice, trebuie sa mananci proteine la fiecare masa.

 

Si, daca esti un fan al dietelor separationiste – ca proteinele se digera in X timp si glucidele in Y – pur si simplu ia o bucata de friptura, un cartof fiert sau facut cum vrei tu si o salata de rosii sau alte legume, pune-le in blender si da la viteza maxima.

 

O sa obtii un amestec omogen similar cu cel obtinut in stomacul tau sub actiunea undelor retropulsive care resping departe de pilor orice firimitura de mancare cu diametru mai mare de 2 mm.

 

Acum uita-te la amestecul din blender!

 

Chiar crezi ca enzimele pancreatice o sa aiba vreo problema sa digere vreo parte din el?

 

Pancreasul secreta de toate – proteaze pentru proteine care abia au fost abia atinse in stomac, amilaze pentru glucide care au fost abia atinse in gura, si lipaze pentru lipide care – in cazul in care nu mai esti nou-nascut alaptat – nu au fost atinse deloc pana in intestin.

 

Si sunt niste enzime atat de puternice incat pot liza chiar si celulele pancreatice.

 

Confuzia ta legata de combinatia proteinelor si glucidelor lipseste cu desavarsire in celulele tale pancreatice care sunt capabile si sa digere orice combinatie si sa creasca insulina la cer daca i le dai separat.

 

Si ingrasatul este cauzat de insulina in exces, nu de mancat in exces – care insulina in exces apare ca mananci aiurea, nu neaparat ca mananci mult.

 

De fiecare data cand mananci mese incomplete (denumite “gustari” nu-i asa?) te ingrasi mai mult decat daca ai manca mese complete. Adica, mancand mai putin te ingrasi mai mult decat mancand mai mult. Tare nu?

 

Iar mult blamata balonare nu se intampla in stomac si nu se intampla pentru ca ai mancat tu fructe la masa sau pentru ca ai combinat proteinele cu glucide sau pentru ca unele teoretic se digera intr-un timp diferit de altele.

 

Ci pentru ca poate mananci prea mult amidon crud in general, sau pentru ca acelasi stres care-ti tine amigdala super-stimulata ti-a afectat si pilorul si motilitatea intestinala, ducand in colonul tau substante nedigerate care vor fermenta sau putrezi acolo.

 

Sau poate suferi de sindrom de colon iritabil, si acesta fiind masiv cauzat si agravat de stres.

 

Cat timp nu intelegi cum functionezi de fapt in stare de stres, vei fi o simpla frunza in vantul poftelor tale.

 

Iar informatiile conflictuale create de inundatia de nutritionisti o sa te tina intr-un continuu razboi cu tine insuti.

 

Azi 1,5 miliarde de oameni sunt supraponderali, 1 miliard sunt chronic dieteri si 0,5 miliarde sunt obezi.

 

Iar industria de slabit asteapta ca numarul obezilor sa se dubleze.

 

Azi sunt 40 milioane de copii obezi, iar industria de slabit asteapta ca numarul copiilor obezi sa creasca la 70 milioane.

 

Nu exista nici o confuzie – stim neurofiziologia comportamentului alimentar de mult.

 

E vorba de bani.

 

In 2010 industria de slabit a avut un profit de 385.1 miliarde de dolari si – conform analizei Weight Management Market by Services, Supplements, Diet, Equipment and Devices: Global Analysis and Forecast 2007-2015 realizata de businesswire.com – asteapta ca in 2015 sa ajunga la 650,9 miliarde profit.

 

De aceea, te invit la o consultatie de nutritie in care iti voi explica in cea mai colocviala romana toate aceste mecanisme care te fac sa simti ca mori daca nu mananci gogoasa asta, de ce chiar trebuie si cum trebuie s-o mananci ca sa slabesti.

 

Ca la anu’ sa nu faci parte din numerele de mai sus.

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.