Pot pacientele cu cancer mamar să ia statine?

  1. nutritie oncologica statine cancer mama
  2. nutritie oncologica statine cancer mama
Rating: 4.3/5. Din 6 voturi.
Please wait...

După intervenție chirurgicală ± chimioterapie și radioterapie, pacientele cu cancer mamar ER+ încep tratamentul antiestrogenic. Ca efect secundar al tratamentului antiestrogenic sau ca efect secundar stilului de alimentație și sedentarismului, unele paciente cu cancer mamar prezintă dislipidemie tratabilă cu statine.

 

Printre altele, unele dintre principalele efecte secundare ale medicamentelor antiestrogenice sunt durerile musculare și articulare. Şi, printre altele, unele dintre principalele efecte secundare ale statinelor sunt durerile musculare și articulare. Asa că – cel puțin deoarece prezintă acelaşi impact muscular nociv care poate fi amplificat ca intensitate și impact clinic în caz de administrare concomitentă – este justificată întrebarea:

 

– Pot pacientele cu cancer mamar ER+ să ia statine pe parcursul tratamentului antiestrogenic?

 

Însă haideţi să începem cu o întrebare mult mai importantă:

 

– Pot pacientele cu cancer mamar să ia statine?

 

Desigur, de putut oricine poate lua o pastilă – sensul celei de-a doua întrebări de mai sus referindu-se la carcinogenitatea statinelor și la impactul administrării acestor medicamente asupra riscului de mortalitate a pacientelor cu cancer mamar.

 

Administrarea de statine nu este asociată epidemiologic cu creșterea riscului de cancer – Browning si Martin, 2007. Dar studiile randomizate controlat care să analizeze riscurile coadministrării de statine în cazul pacientelor cu cancer mamar lipsesc.

 

Tot ce avem sunt o multitudine de studii epidemiologice cu rezultate care se bat direct cap în cap:

 

– administrarea de statine în cazul persoanelor fără cancer:

 

 

– administrarea de statine în cazul pacientelor cu cancer mamar:

 

 

Cu toate astea, cercetătorii care au realizat analiza sistematică a acestor multe studii epidemiologice susțin că pacientele cu cancer mamar care iau statine aparent au un prognostic mai bun (Manthravadi, Shrestha si Madhusudhana, 2016).

 

Deci unu: studiile epidemiologice – pe românește, studiile care nu stabilesc relații de cauzalitate, ci doar indică posibili factori de risc care trebuie evaluați în studii randomizate controlat – susțin ipoteza că, în general, administrarea de statine pare sigură din punct de vedere oncologic, cu toate că momentan nu știm dacă este așa sau nu.

 

Și, deși statinele reprezintă, practic, tipul de medicament cel mai vândut de pe planetă, în mod paradoxal, analiza sistematică realizată de Ravnskov şi colab. în 2016 susţine că persoanele peste 60 de ani cu nivel crescut de LDL colesterol au o durată de supraviețuire mai mare decât cele cu niveluri scăzute de LDL colesterol.

 

Deci doi: faptul că scăderea colesterolului prin administrarea de statine are impact clinic benefic este o generalizare, nu o certitudine.

 

Însă ştim că administrarea statinelor asociază ca efect secundar principale cauze ale obezităţii:

 

 

Deci trei: administrarea de statine este implicată în creşterea riscului de obezitate sarcopenică.

 

Iar obezitatea pacientelor cu cancer mamar creşte riscul de metastaze, recidivă şi mortalitate.

 

Studii citate

 

Aiman, U., Najmi, A., & Khan, R. A. (2014). Statin induced diabetes and its clinical implications. Journal of pharmacology & pharmacotherapeutics5(3), 181.

 

Browning, D. R., & Martin, R. M. (2007). Statins and risk of cancer: a systematic review and metaanalysis. International journal of cancer120(4), 833-843.

 

Cauley, Jane A., et al. “Statin use and breast cancer: prospective results from the Women’s Health Initiative.” Journal of the National Cancer Institute 98.10 (2006): 700-707.

 

Goldstein, M. R., & Mascitelli, L. (2013). Do statins cause diabetes?. Current diabetes reports13(3), 381-390.

 

Kumar, Anjali S., et al. “Estrogen Receptor–Negative Breast Cancer Is Less Likely to Arise among Lipophilic Statin Users.” Cancer Epidemiology and Prevention Biomarkers 17.5 (2008): 1028-1033.

 

Manthravadi, S., Shrestha, A., & Madhusudhana, S. (2016). Impact of statin use on cancer recurrence and mortality in breast cancer: A systematic review and meta‐analysis. International journal of cancer139(6), 1281-1288.

 

McDougall, J.A., Malone, K.E., Daling, J.R., Cushing-Haugen, K.L., Porter, P.L. and Li, C.I. (2013) Long-Term Statin Use and Risk of Ductal and Lobular Breast Cancer among Women 55 to 74 Years of Age. Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention, 22, 1529-1537.

 

Murtola, Teemu J., et al. “Statin use and breast cancer survival: a nationwide cohort study from Finland.” PloS one 9.10 (2014): e110231.

 

Nickels, Stefan, et al. “Mortality and recurrence risk in relation to the use of lipid-lowering drugs in a prospective breast cancer patient cohort.” PloS one 8.9 (2013): e75088.

 

Prado, Carla MM, et al. “Two faces of drug therapy in cancer: drug-related lean tissue loss and its adverse consequences to survival and toxicity.” Current Opinion in Clinical Nutrition & Metabolic Care14.3 (2011): 250-254.

 

Ravnskov, Uffe, et al. “Lack of an association or an inverse association between low-density-lipoprotein cholesterol and mortality in the elderly: a systematic review.” BMJ open 6.6 (2016): e010401.

 

Smith, Amelia, et al. “De novo post-diagnosis statin use, breast cancer-specific and overall mortality in women with stage I-III breast cancer.” (2016): 592.

 

Undela, Krishna, Vallakatla Srikanth, and Dipika Bansal. “Statin use and risk of breast cancer: a meta-analysis of observational studies.” Breast cancer research and treatment 135.1 (2012): 261-269.

 

Wilke, R.A., Lin, D.W., Roden, D.M., Watkins, P.B., Flockhart, D., Zineh, I., Giacomini, K.M. and Krauss, R.M. (2007) Identifying Genetic Risk Factors for Serious Adverse Drug Reactions: Current Progress and Challenges. Nature S. Moonindranath, H. L. Shen 29 Reviews: Drug Discovery, 6, 904-916

 

Woditschka, Stephan, et al. “Lipophilic statin use and risk of breast cancer subtypes.” Cancer Epidemiology and Prevention Biomarkers(2010): cebp-0524.

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.