După intervenție chirurgicală ± chimioterapie și radioterapie, pacientele cu cancer mamar ER+ încep tratamentul antiestrogenic. Ca efect secundar al tratamentului antiestrogenic sau ca efect secundar stilului de alimentație și sedentarismului, unele paciente cu cancer mamar prezintă dislipidemie tratabilă cu statine.
Printre altele, unele dintre principalele efecte secundare ale medicamentelor antiestrogenice sunt durerile musculare și articulare. Şi, printre altele, unele dintre principalele efecte secundare ale statinelor sunt durerile musculare și articulare. Asa că – cel puțin deoarece prezintă acelaşi impact muscular nociv care poate fi amplificat ca intensitate și impact clinic în caz de administrare concomitentă – este justificată întrebarea:
– Pot pacientele cu cancer mamar ER+ să ia statine pe parcursul tratamentului antiestrogenic?
Însă haideţi să începem cu o întrebare mult mai importantă:
– Pot pacientele cu cancer mamar să ia statine?
Desigur, de putut oricine poate lua o pastilă – sensul celei de-a doua întrebări de mai sus referindu-se la carcinogenitatea statinelor și la impactul administrării acestor medicamente asupra riscului de mortalitate a pacientelor cu cancer mamar.
Administrarea de statine nu este asociată epidemiologic cu creșterea riscului de cancer – Browning si Martin, 2007. Dar studiile randomizate controlat care să analizeze riscurile coadministrării de statine în cazul pacientelor cu cancer mamar lipsesc.
Tot ce avem sunt o multitudine de studii epidemiologice cu rezultate care se bat direct cap în cap:
– administrarea de statine în cazul persoanelor fără cancer:
- nu este asociată cu riscul de cancer mamar – Cauley si colab., 2006
- nu este asociată cu un risc scăzut de cancer mamar – Undela, Srikanth si Bansal, 2012
- este asociată cu un risc dublu de cancer mamar – McDougall si colab., 2013
- este asociată cu un risc mai scăzut de cancere mamare triplu negative – Kumar si colab., 2008
- nu este asociată cu un risc mai scăzut de cancere mamare triplu negative – Woditschka si colab., 2010
– administrarea de statine în cazul pacientelor cu cancer mamar:
- este asociată cu un risc mai scăzut de recidivă – Kwan si colab., 2008
- nu este asociată cu un risc mai scăzut de recidivă – Nickels si colab., 2013
- este asociată cu un risc mai scăzut de mortalitate prin cancer mamar – Murtola si colab., 2014
- nu este asociată cu un risc mai scăzut de mortalitate prin cancer mamar – Smith si colab., 2016
Cu toate astea, cercetătorii care au realizat analiza sistematică a acestor multe studii epidemiologice susțin că pacientele cu cancer mamar care iau statine aparent au un prognostic mai bun (Manthravadi, Shrestha si Madhusudhana, 2016).
Deci unu: studiile epidemiologice – pe românește, studiile care nu stabilesc relații de cauzalitate, ci doar indică posibili factori de risc care trebuie evaluați în studii randomizate controlat – susțin ipoteza că, în general, administrarea de statine pare sigură din punct de vedere oncologic, cu toate că momentan nu știm dacă este așa sau nu.
Și, deși statinele reprezintă, practic, tipul de medicament cel mai vândut de pe planetă, în mod paradoxal, analiza sistematică realizată de Ravnskov şi colab. în 2016 susţine că persoanele peste 60 de ani cu nivel crescut de LDL colesterol au o durată de supraviețuire mai mare decât cele cu niveluri scăzute de LDL colesterol.
Deci doi: faptul că scăderea colesterolului prin administrarea de statine are impact clinic benefic este o generalizare, nu o certitudine.
Însă ştim că administrarea statinelor asociază ca efect secundar principale cauze ale obezităţii:
- sarcopenie (pierderea treptată de masă musculară) – Wilke si colab., 2007 ; Prado si colab., 2011
- hiperinsulinism şi rezistenţă la insulină – Goldstein si Mascitelli, 2013; Aiman, Najmi si Khan, 2014
Deci trei: administrarea de statine este implicată în creşterea riscului de obezitate sarcopenică.
Iar obezitatea pacientelor cu cancer mamar creşte riscul de metastaze, recidivă şi mortalitate.
Studii citate
