Calitatea vieţii & slăbitului de grăsime

  1. nutritionist Bucuresti
Rating: 4.6/5. Din 5 voturi.
Please wait...

Multe dintre dietele în mare vogă azi există de peste 64 de ani, timp în care omenirea a devenit, la propriu, din ce în ce mai mare: indici de încărcătură glicemică, diete mai mult sau mai puțin ketogenice, diete separaţioniste sau foarte hipocalorice – toate sunt aici de mult.

 

Iar circumferința abdominală a omenirii nu a devenit din ce în ce mai mare pentru că suntem o adunătură de nesimțiți, ci mai degrabă pentru că suntem o adunătură de obosiți cu vieți de calitate mult sub ceea ce ne-am dori.

 

Iar această realitate metabolică, psihologică și comportamentală este consecința faptului că majoritatea hormonilor de stres care ne ajută să trecem peste momentele în care suntem varză de oboseală fizică sau emoțională sunt secretați chiar de grăsime (desigur, în afară de cortizolul, adrenalina, beta-endorfinele și serotonina, care ne modifică pe pilot automat atât comportamentul, cât și metabolismul în momente de pericol real sau imaginat).

 

Țesutul adipos nu este un depozit inert, ci un veritabil organ endocrin care secretă peste 40 de adipokine suficient de puternice și de influente cât să nu ne permită să slăbim grăsime în momente de oboseală și stres.

 

Deci, ca să faci primul pas spre recâștigarea autocontrolului metabolic în momente sau zile de oboseală, regrete sau stres, te rog să faci următorul exercițiu: dă o notă de la 1 la 10 la următoarelor aspecte ale vieții tale:

 

  • Iritabilitate – nota ….?
  • Impulsivitate – nota ….?
  • Vitalitate – nota ….?
  • Bucurie – nota ….?

 

Deoarece mâncatul este un subiect familiar și deoarece slăbitul este efectul unui comportament, credem că putem rezolva problema ușor: o să ne iasă din prima, floricică!

 

Vorba unui filozof în viață: „Sunt expert în lăsat de fumat. M-am lăsat de vreo sută de ori.

 

Iată cum face paleocortexul ăsta:

 

  • inhibă hormonii care comandă sațietatea pentru a se asigura că mâncăm mai mult dulce și gras ca să facem față energetic pericolului;
  • stimulează secreţia de beta-endorfine inhibând-o pe cea de dopamină, pentru a nu mai simți durerea suficient cât să facem față pericolului;
  • și stimulează secrețiile de serotonină si adrenalină pentru a se asigura că suntem suficient de alerți pentru a putea ieși din pericol.

 

Comportamental, asta înseamnă vei mânca mai multe prostii, mai repede, mai inconștient, eventual în timp ce faci complet altceva – cum ar fi uitatul la TV, lucratul în continuare, în ciuda faptului că iei masa, sau verificatul contului de facebook.

 

Psihologic, asta înseamnă că te vei simți un pic mai bine imediat după ce vei mânca, după care te vor apucq toate regretele din lume și fie vei face penitență prin înfometare pentru faptul că ai mâncat „prea mult“, fie vei renunțq la dietă azi, cu promisiunea că te vei reapuca de ea mâine. Sau de luni.

 

Metabolic, asta înseamnă stare de foame bruscă, cu stare de iritabilitate si pofte de intensitate paradoxală la puțin timp după ce abia ai mâncat, creșterea grăsimii – depusă în special în zona abdominală, pe față, gât și pe brațe – din cauza cortizolului – inițial, chiar și în timp ce greutatea totală continuă să scadă pe cântar prin pierdere de apă și masă musculară.

 

Să lipești o dietă leucoplast peste toate astea o să te ducă fix la naiba.

 

Nu vei fi mai bine când vei slăbi, vei slăbi când vei fi mai bine.

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.