5 obiceiuri care te ajuta sa previi cancerul de san

  1. nutritie-oncologica-cancer-de-san
Rating: 5.0/5. Din 1 vot.
Please wait...

Legat de cancerul de san, recent am inceput doctoratul in nutritie oncologica și am participat la Conferinta Internationala de Oncologie “Cancerul Mamar – Actualitati in Diagnostic si Tratament” organizata de Societatea de Chirurgie a Sanului sub conducerea prof. dr. Alexandru Blidaru. Cu acesta ocazie,  vreau sa mentionez doar aceste 5 obiceiuri simple care – aplicate zilnic – ne pot ajuta sa prevenim cancerul de san.

1. Petreceti minim 30’/zi afara, in aer liber.

In lumea moderna in care traim cu totii azi, in care ne mutam din casa in masina, din masina la birou, de la birou in masina si inapoi in casa, multi dintre noi nu mai petrecem in unele zile nici macar un sfert de ora in lumina soarelui. Ceea ce inseamna ca nivelul nostru de vitamina D3 risca de fie insuficient pentru a ne pastra sanatosi. Legat de cancerul de san, studiile demonstreaza ca insuficienta de vitamina D3 creste riscul de cancer de san cu ~50%, si ca insuficienta este prezenta la >74% dintre pacientii diagnosticati cu cancer de san.(1), (2) Desigur ca, pe langa activitati in aer liber pentru minim 30′ in fiecare zi si alimente (lactate integrale, galbenus de ou, peste gras, diverse uleiuri extravirgine si seminte si samburi cruzi), si suplimentele pot ajuta la mentinerea unui nivel anticancerigen de vitamina D3 in sange – ~50 ng/ml – doar ca, optim, doza de supliment trebuie calculata pe baza rezultatului analizei de sange a D3 si nu presupusa.(3)

2. Faceti sport in mod regulat.

Sedentarismul afecteaza pe din ce in ce mai multi dintre noi. Daca scadem 8-10 ore zilnice la birou, 1-2 ore la volan, in masina, 2-3 ore in pat/ pe canapea la TV, si 6-8 ore in pat dormind – nu mai ramane mai nimic pentru efort fizic. Stilul de viata din ce in ce mai comod incurajeaza sedentarismul, riscul de cancer de san fiind mult mai mare in tarile “civilizate”.(4) Ne miscam din ce in ce mai putin, luam masina si pana la coltul strazii. Si cu cat ne miscam mai putin cu atat riscul de cancer de san creste, paralel desigur cu cresterea riscului multor alte boli.(5) Totusi, respectarea recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii – de minim 150′ de activitati fizice usoare sau moderate/ saptamana sau de 75′ de activitati fizice intense/ saptamana pot face uneori diferenta intre sanatate si boala.(6)

3. Nu depasiti 1 bautura alcoolica sau racoritoare/zi.

Bauturile alcoolice si cele racoritoare, fie indulcite cu HFCS  (“fructoza artificiala”) fie cu aspartam sau alti indulcitori artificiali au un puternic impact metabolic, potential cancerigen.

Aportul de bauturi alcoolice a fost asociat in foarte multe studii observationale cu un risc crescut de cancer de san,(7) insa nu este vorba de un singur pahar de vin rosu sec baut ocazional, ci de consumul ocazional de cantitati mari de alcool. Astfel, multe persoane nu consuma alcool decat saptamanal, dar in acea singura data pe saptamana consuma mult peste unica bautura recomandata uneori pentru protectie cardiovasculara (echivalent cu 10ml de alcool/ bautura – la femei, si dublu pentru barbati) crescandu-si riscul de cancer de san.(8) Comparativ cu consumul compulsiv de alcool, persoanele abstinente sau care se limiteaza sa consume zilnic maxim 1 singura bautura/ zi au un risc mult mai scazut de cancer de san.(9)

In ceea ce priveste consumul de bauturi racoritoare ca si comportament, multe persoane le asociaza cu evenimentele sociale sau cu saritul peste mese. Si, foarte multe studii din ultimii ani au demonstrat ca bauturile racoritoare indulcite cu HFCS au potential cancerigen ridicat, mai ales pentru subtipurile ER+/PR+ de cancer de san.(10) Studiile despre legatura dintre bauturile racoritoare indulcite cu indulcitori artificiali si riscul de cancer de san sunt inconclusive, dar multe au ridicat semne de intrebare legate de aportul de indulcitori artificiali si riscul de cancer de vezica urinara, stomac, pancreas si cancer endometrial.(11), (12) Consumul de apa, ceai verde si chiar si de 1 cafea/ zi (facuta din maxim 1 cafea cu 2-3 lingurite, echivalent cu <200mg cofeina/zi) par a fi neutre in ceea ce priveste preventia cancerului de san, cu toate ca exista si studii care sustin consumul de ceai verde ca avand potential anticancerigen.(13)

4. Nu mancati daca nu va este foame.

Oricat de putin am manca atunci cand nu ne este foame fizic se va depune fie ca glicogen – daca depozitele de glicogen nu sunt pline deja pentru ca suntem sedentari si pentru ca mancam mai mereu fara sa ne fie foame fizic – fie ca grasime in ficat, in rinichi, in țesutul adipos si in final, chiar si in muschi.(14) Foarte multe studii demonstreaza ca aportul de grasime saturata sau hidrogenata agraveaza evolutia multor tipuri de cancer. De asemenea, foarte multa lume considera ca daca mananca degresat, scade nivelul de colesterol sau de trigliceride. Doar ca, in lipsa aportului de grasimi, facem grasimi in organism si din consumul excesiv de glucide, si din cel de proteine.(15)  Deci consumul ”excesiv” este problema, si este vorba despre excesiv de orice, inclusiv de un exces de legume sau fructe proaspete in detrimentul surselor de proteine de calitate.(16) De fiecare dată când mancam fara sa ne fie foame, interferam masiv cu toti hormonii de reglare si de mentinere a satietatii. Principalul hormon de satietate – leptina, secretata din abundenta de țesutul adipos – va deveni din ce în ce mai ineficienta in oprirea senzatiei de foame si din ce in ce mai eficienta in dereglarea imunitatii si a secretiei de estrogen.(17) Din acest motiv, mai ales in cancerele estrogenice cum sunt subtipurile de cancer de san ER+/ PR+, respectarea senzatiilor fizice de foame si satietate sunt absolut esentiale.(18) Practic, asta inseamna ca inainte sa consumam absolut orice trebuie sa verificam fizic daca ne este foame sau nu. Si ne verificam stomacul, nu ceasul.

5. Gatiti cat de des puteti, si incercati sa mancati acasa alaturi de familia dvs. zilnic.

Cu toate ca ne-am invatat, in mod ciudat, sa respingem tot ce este romanesc, in Romania inca se mai gasesc si gatesc alimente naturale. Strainii care vin in Romania se indragostesc de savoarea mancarurilor noastre de casa, si de cea a fructelor si legumelor pur romanesti. Poate ar trebui sa le urmam acest exemplu, in loc sa le urmam exemplul pe care acestia il aplica din ce in ce mai mult la reintoarcerea in tarile natale – acela de a gati din ce in ce mai rar si de a manca ”in oras” din ce in ce mai des. Mancarea gatita acasa din ingrediente cat de cat in sezon este lipsita de pe multe mese din lumea ”civilizata” pentru ca în lumea civilizata nu mai este la moda gatitul. Poate si de asta, tari extrem de civilizate si moderne precum Olanda, Franta sau Anglia sunt in topul incidentei cancerului de san in Europa.(19)

 

Studii citate

(1) Garland, Cedric F., et al. “Vitamin D and prevention of breast cancer: pooled analysis.” The Journal of steroid biochemistry and molecular biology 103.3 (2007): 708-711.

(2) Crew, Katherine D., et al. “High prevalence of vitamin D deficiency despite supplementation in premenopausal women with breast cancer undergoing adjuvant chemotherapy.” Journal of Clinical Oncology 27.13 (2009): 2151-2156.

(3) Garland, Cedric F., et al. “Vitamin D and prevention of breast cancer: pooled analysis.” The Journal of steroid biochemistry and molecular biology 103.3 (2007): 708-711.

(4) Jemal, Ahmedin, et al. “Global cancer statistics.” CA: a cancer journal for clinicians 61.2 (2011): 69-90.

(5) Guimarães, Guilherme Veiga, and Emmanuel Gomes Ciolac. “Physical activity: practice this idea.” American journal of cardiovascular disease 4.1 (2014): 31.

(6) Physical activity. World Health Organization; 2014.

(7) Park, Song‐Yi, et al. “Alcohol consumption and breast cancer risk among women from five ethnic groups with light to moderate intakes: The Multiethnic Cohort Study.” International Journal of Cancer 134.6 (2014): 1504-1510.

(8) Chen, Wendy Y., et al. “Moderate alcohol consumption during adult life, drinking patterns, and breast cancer risk.” Jama 306.17 (2011): 1884-1890.

(9) Scoccianti, Chiara, et al. “Female Breast Cancer and Alcohol Consumption: A Review of the Literature.” American journal of preventive medicine 46.3 (2014): S16-S25.

(10) Cordain, Loren, Michael R. Eades, and Mary D. Eades. “Hyperinsulinemic diseases of civilization: more than just Syndrome X.” Comparative Biochemistry and Physiology Part A: Molecular & Integrative Physiology 136.1 (2003): 95-112.

(11) Yılmaz, Serkan, and Aslı Uçar. “A review of the genotoxic and carcinogenic effects of aspartame: does it safe or not?.” Cytotechnology (2014): 1-7.

(12) DE CHINCHÓN, D. E. C. L. A. R. A. C. I. Ó. N., DECÁLOGO SOBRE EDULCORANTES SIN Y. BAJOS, and EN CALORÍAS. “Chinchón declaration; decalogue on low-and no-calorie sweeteners (LNCS).” Nutr Hosp 29.4 (2014): 719-734.

(13) Ganmaa, Davaasambuu, et al. “Coffee, tea, caffeine and risk of breast cancer: A 22‐year follow‐up.” International journal of cancer 122.9 (2008): 2071-2076.

(14) Stoll, Basil A. “Western diet, early puberty, and breast cancer risk.” Breast Cancer Research and Treatment 49.3 (1998): 187-193.

(15) Schwarz, Jean-Marc, et al. “Hepatic de novo lipogenesis in normoinsulinemic and hyperinsulinemic subjects consuming high-fat, low-carbohydrate and low-fat, high-carbohydrate isoenergetic diets.” The American journal of clinical nutrition 77.1 (2003): 43-50.

(16) Borugian, Marilyn J., et al. “Insulin, macronutrient intake, and physical activity: are potential indicators of insulin resistance associated with mortality from breast cancer?.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 13.7 (2004): 1163-1172.

(17) Rose, D. P., D. Komninou, and G. D. Stephenson. “Obesity, adipocytokines, and insulin resistance in breast cancer.” Obesity reviews 5.3 (2004): 153-165.

(18) Rock, Cheryl L., et al. “Eating pathology and obesity in women at risk for breast cancer recurrence.” International Journal of Eating Disorders 27.2 (2000): 172-179.

(19) Estimated incidence, mortality & prevalence, 2012

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.