5 obiceiuri care te ajută să previi cancerul de sân

  1. nutritie-oncologica-cancer-de-san
Rating: 5.0/5. Din 1 vot.
Please wait...

Legat de cancerul de sân, recent am început doctoratul în nutriție oncologică și am participat la Conferința Internațională de Oncologie „Cancerul mamar – Actualități în diagnostic și tratament“, organizată de Societatea de Chirurgie a Sânului, sub conducerea Prof. Dr. Alexandru Blidaru. Cu această ocazie,  vreau să menționez doar aceste 5 obiceiuri simple care – aplicate zilnic – ne pot ajuta să prevenim cancerul de sân.

1. Petreceţi minimum 30’/zi afară, în aer liber.

În lumea modernă în care trăim cu toții azi, în care ne mutăm din casă în mașină, din mașină la birou, de la birou în mașină și înapoi în casă, mulți dintre noi nu mai petrec în unele zile nici măcar un sfert de oră în lumina soarelui. Ceea ce înseamnă că nivelul nostru de vitamină D3 riscă să fie insuficient pentru a ne păstra sănătoși. Legat de cancerul de sân, studiile demonstrează că insuficiența de vitamina D3 crește riscul de cancer de sân cu ~50% și că insuficiența este prezentă la > 74% dintre pacienții diagnosticați cu cancer de sân (1,2). Desigur că, pe lângă activități în aer liber pentru minimum 30′ în fiecare zi şi alimente (lactate integrale, gălbenuș de ou, peşte gras, diverse uleiuri extravirgine şi semințe și sâmburi cruzi), și suplimentele pot ajuta la menținerea unui nivel anticancerigen de vitamină D3 în sânge – ~50 ng/ml –, doar că, optim, doza de supliment trebuie calculată pe baza rezultatului analizei de sânge a D3 și nu presupusă (3).

2. Faceţi sport în mod regulat.

Sedentarismul îi afectează pe din ce în ce mai mulți dintre noi. Dacă scădem 8-10 ore zilnice la birou, 1-2 ore la volan, în mașină, 2-3 ore în pat / pe canapea la TV, și 6-8 ore în pat dormind, nu mai rămâne mai nimic pentru efort fizic. Stilul de viață din ce în ce mai comod încurajează sedentarismul, riscul de cancer de sân fiind mult mai mare în țările „civilizate“ (4). Ne mișcăm din ce în ce mai puțin, luăm mașina și până la colțul străzii. Și, cu cât ne mișcăm mai puțin, cu atât riscul de cancer de sân crește, paralel, desigur, cu creșterea riscului multor alte boli (5). Totuși, respectarea recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății – de minimum 150′ de activităţi fizice uşoare sau moderate / săptămână sau de 75′ de activităţi fizice intense / săptămână pot face uneori diferența între sănătate și boală (6).

3. Nu depășiți 1 băutură alcoolică sau răcoritoare/zi.

Băuturile alcoolice și cele răcoritoare, fie îndulcite cu HFCS  („fructoză artificială“) fie cu aspartam sau alți îndulcitori artificiali au un puternic impact metabolic, potențial cancerigen.

Aportul de băuturi alcoolice a fost asociat în foarte multe studii observaționale cu un risc crescut de cancer de sân (7), însă nu este vorba de un singur pahar de vin roșu sec băut ocazional, ci de consumul ocazional de cantități mari de alcool. Astfel, multe persoane nu consumă alcool decât săptămânal, dar în acea singură dată pe săptămână consumă mult peste unica băutură recomandată uneori pentru protecție cardiovasculară (echivalent cu 10 ml de alcool / băutură la femei și dublu pentru bărbați), crescându-și riscul de cancer de sân (8). Comparativ cu consumul compulsiv de alcool, persoanele abstinente sau care se limitează să consume zilnic maximum 1 singură băutură/ zi au un risc mult mai scăzut de cancer de sân (9).

În ceea ce privește consumul de băuturi răcoritoare drept comportament, multe persoane le asociază cu evenimentele sociale sau cu săritul peste mese. Și foarte multe studii din ultimii ani au demonstrat că băuturile răcoritoare îndulcite cu HFCS au potențial cancerigen ridicat, mai ales pentru subtipurile ER+/PR+ de cancer de sân (10). Studiile despre legătura dintre băuturile răcoritoare îndulcite cu îndulcitori artificiali și riscul de cancer de sân sunt neconcludente, dar multe au ridicat semne de întrebare legate de aportul de îndulcitori artificiali și riscul de cancer de vezică urinară, stomac, pancreas și cancer endometrial (11,12). Consumul de apă, ceai verde şi chiar şi de 1 cafea / zi (facută din maximum 1 cafea cu 2-3 linguriţe, echivalent cu < 200 mg cofeină/zi) pare a fi neutru în ceea ce privește prevenția cancerului de sân, cu toate că există și studii care prezintă consumul de ceai verde ca având potențial anticancerigen (13).

4. Nu mâncați dacă nu vă este foame.

Oricât de puțin am mânca atunci când nu ne este foame fizic, se va depune fie ca glicogen – dacă depozitele de glicogen nu sunt pline deja pentru că suntem sedentari și pentru că mâncăm mai mereu fără să ne fie foame fizic –, fie ca grăsime în ficat, în rinichi, în țesutul adipos și, în final, chiar și în mușchi (14). Foarte multe studii demonstrează că aportul de grăsime saturată sau hidrogenată agravează evoluția multor tipuri de cancer. De asemenea, foarte multă lume consideră că, dacă mănâncă degresat, scade nivelul de colesterol sau de trigliceride. Doar că, în lipsa aportului de grăsimi, facem grăsimi în organism și din consumul excesiv de glucide și din cel de proteine (15).  Deci, consumul „excesiv“ este problema, și este vorba despre excesiv de orice, inclusiv de un exces de legume sau fructe proaspete în detrimentul surselor de proteine de calitate (16). De fiecare dată când mâncăm fără să ne fie foame, interferăm masiv cu toți hormonii de reglare și de menținere a sațietății. Principalul hormon de sațietate – leptina, secretată din abundență de țesutul adipos – va deveni din ce în ce mai ineficient în oprirea senzației de foame și din ce în ce mai eficient în dereglarea imunității și a secreției de estrogen (17). Din acest motiv, mai ales în cancerele estrogenice, cum sunt subtipurile de cancer de sân ER+/ PR+, respectarea senzațiilor fizice de foame și sațietate sunt absolut esențiale (18). Practic, asta înseamnă că, înainte să consumăm absolut orice, trebuie să verificăm fizic dacă ne este foame sau nu. Și ne verificăm stomacul, nu ceasul.

5. Gătiți cât de des puteți și încercați să mâncați acasă alături de familia dvs. zilnic.

Cu toate că ne-am învățat, în mod ciudat, să respingem tot ce este românesc, în România încă se mai găsesc și gătesc alimente naturale. Străinii care vin în România se îndrăgostesc de savoarea mâncărurilor noastre de casă și de cea a fructelor și legumelor pur românești. Poate ar trebui să le urmăm acest exemplu, în loc să le urmăm exemplul pe care aceștia îl aplică din ce în ce mai mult la reîntoarcerea în țările natale – acela de a găti din ce în ce mai rar și de a mânca „în oraş“ din ce în ce mai des. Mâncarea gătită acasă din ingrediente cât de cât în sezon este lipsită de pe multe mese din lumea „civilizată“ pentru că în lumea civilizată nu mai este la modă gătitul. Poate și de asta, țări extrem de civilizate și moderne precum Olanda, Franța sau Anglia sunt în topul incidenței cancerului de sân în Europa (19).

 

Studii citate

(1) Garland, Cedric F. et al. “Vitamin D and prevention of breast cancer: pooled analysis.” The Journal of steroid biochemistry and molecular biology 103.3 (2007): 708-711.

(2) Crew, Katherine D. et al. “High prevalence of vitamin D deficiency despite supplementation in premenopausal women with breast cancer undergoing adjuvant chemotherapy.” Journal of Clinical Oncology 27.13 (2009): 2151-2156.

(3) Garland, Cedric F. et al. “Vitamin D and prevention of breast cancer: pooled analysis.” The Journal of steroid biochemistry and molecular biology 103.3 (2007): 708-711.

(4) Jemal, Ahmedin et al. “Global cancer statistics.” CA: a cancer journal for clinicians 61.2 (2011): 69-90.

(5) Guimarães, Guilherme Veiga, and Emmanuel Gomes Ciolac. “Physical activity: practice this idea.” American journal of cardiovascular disease 4.1 (2014): 31.

(6) Physical activity. World Health Organization; 2014.

(7) Park, Song‐Yi et al. “Alcohol consumption and breast cancer risk among women from five ethnic groups with light to moderate intakes: The Multiethnic Cohort Study.” International Journal of Cancer 134.6 (2014): 1504-1510.

(8) Chen, Wendy Y. et al. “Moderate alcohol consumption during adult life, drinking patterns, and breast cancer risk.” Jama 306.17 (2011): 1884-1890.

(9) Scoccianti, Chiara et al. “Female Breast Cancer and Alcohol Consumption: A Review of the Literature.” American journal of preventive medicine 46.3 (2014): S16-S25.

(10) Cordain, Loren, Michael R. Eades, and Mary D. Eades. “Hyperinsulinemic diseases of civilization: more than just Syndrome X.” Comparative Biochemistry and Physiology Part A: Molecular & Integrative Physiology 136.1 (2003): 95-112.

(11) Yılmaz, Serkan, and Aslı Uçar. “A review of the genotoxic and carcinogenic effects of aspartame: does it safe or not?.” Cytotechnology (2014): 1-7.

(12) DE CHINCHÓN, D. E. C. L. A. R. A. C. I. Ó. N., DECÁLOGO SOBRE EDULCORANTES SIN Y. BAJOS, and EN CALORÍAS. “Chinchón declaration; decalogue on low-and no-calorie sweeteners (LNCS).” Nutr Hosp 29.4 (2014): 719-734.

(13) Ganmaa, Davaasambuu et al. “Coffee, tea, caffeine and risk of breast cancer: A 22‐year follow‐up.” International journal of cancer 122.9 (2008): 2071-2076.

(14) Stoll, Basil A. “Western diet, early puberty, and breast cancer risk.” Breast Cancer Research and Treatment 49.3 (1998): 187-193.

(15) Schwarz, Jean-Marc et al. “Hepatic de novo lipogenesis in normoinsulinemic and hyperinsulinemic subjects consuming high-fat, low-carbohydrate and low-fat, high-carbohydrate isoenergetic diets.” The American journal of clinical nutrition 77.1 (2003): 43-50.

(16) Borugian, Marilyn J. et al. “Insulin, macronutrient intake, and physical activity: are potential indicators of insulin resistance associated with mortality from breast cancer?.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 13.7 (2004): 1163-1172.

(17) Rose, D. P., D. Komninou, and G. D. Stephenson. “Obesity, adipocytokines, and insulin resistance in breast cancer.” Obesity reviews 5.3 (2004): 153-165.

(18) Rock, Cheryl L. et al. “Eating pathology and obesity in women at risk for breast cancer recurrence.” International Journal of Eating Disorders 27.2 (2000): 172-179.

(19) Estimated incidence, mortality & prevalence, 2012

 

Despre Autor

Diana Artene

Sunt Nutritionist-Dietetician, Master in Nutritie si Doctor in Nutritie Oncologica, Nutritionist Sportiv acreditat de Societatea Internationala de Nutritie Sportiva si membru al American Society for Nutrition și al European Society of Medical Oncology.